Judeţul împrumută 7,5 milioane de lei de la Trezorerie. Băncile nu au răspuns solicitării lui Ion Asaftei

Consilierilor judeţeni li se cere să aprobe contractarea unui nou împrumut, de această dată de la Trezoreria Statului, în valoare de 7,5 milioane de lei, pentru o perioadă de maxim 5 ani, în şedinţa de mâine, 29 iunie. Scopul declarat al acestui împrumut este destul de vag formulat – acela de a asigura partea de cofinanţare a proiectelor cu finanţare europeană, care au ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2023, potrivit Referatului de aprobare.

Până în acest moment, judeţul Neamţ, prin Consiliul Judeţean, a contractat mai multe împrumuturi bancare în perioada 2007-2021, care totalizează peste 185 de milioane de lei. Cea mai mare parte a ratelor către bănci pentru aceste împrumuturi au o perioadă de graţie şi perioadă de rambursare de 10 sau 17 ani, până în 2033.

În acest moment, se află în diferite faze de implementare 17 proiecte cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană care totalizează 489 de milioane de lei, la care judeţul trebuie să asigure cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile, “majoritatea acestora având un deficit de finanţare”, se arată în documentul citat. Împrumutul este destinat acoperirii sumelor necesare pentru două dintre aceste proiecte, cel prin care urmează să mai fie achiziţionate autobuze electrice şi proiectul pentru reabilitarea şi modernizarea Axei Rutiere Strategice 3/ Piatra Neamţ –Făurei – Horia – Ion Creangă – Icuşeşti – limita judeţului Bacău.

Potrivit condiţiilor de acordare a împrumuturilor de la Trezorerie, dobânda pe care judeţul o va plăti pentru acest credit va fi formată din dobânda ROBOR la 3 luni (comunicată de BNR) de 6,54%, la care se adaugă o marjă de 1,5%, adică 8,04%, pentru perioada de rambursare de 5 ani, cu posibilitatea rambursării integrale sau parţiale. Judeţul Neamţ va împrumuta suma maximă posibilă legal, de 7,5 milioane de lei, la care va plăti 1,6 milioane de lei dobânzi şi comisioane, potrivit Referatului de aprobare.

Înainte de a se decide să contracteze împrumutul de la Trezorerie, CJ Neamţ a făcut demersuri la BCR, BRD Groupe Societe General, Unicredit Bank, Exim Banca Românească, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, CEC Bank SA. Nici una dintre aceste bănci nu a răspuns solicitării venite sub semnătura preşedintelui Ion Asaftei, lucru îmbrăcat diplomatic în următoare frază: “Lipsa unui răspuns din partea celorlalte unităţi bancare se poate traduce prin faptul că în portofoliul lor de produse bancare nu se regăsesc forme de împrumut care să poată concura cu oferta Ministerului de Finanţe”. Un motiv posibil al acestei lipse de reacţie ar fi fost acela că există o limitare a împrumuturilor unităţilor administrative la valoarea maximă de 30 % din totalul veniturilor, de la care însă judeţul Neamţ este exceptat în varianta împrumutului din Trezorerie.