Dr. Elena Lichi, medic primar în medicină de familie și specialist în geriatrie, s-a dedicat comunității din Farcașa începând cu anul 2000. Prin renovarea dispensarului pe cont propriu și asigurarea unor condiții optime pentru pacienții săi, medicul oferă localnicilor din această zonă montană servicii medicale de calitate, absolut necesare din cauza distanței mari față de cel mai apropiat centru urban.
Pentru dr. Elena Lichi, medicina de familie depășește limitele unui simplu loc de muncă; este o misiune ce implică investiții personale și angajamentul față de comunitate. În ciuda costurilor personale, a ales să investească în dispensarul din Farcașa pentru a oferi pacienților săi un spațiu modern, la standarde similare cu cele din mediul urban. În acest interviu, ea vorbește despre provocările și satisfacțiile muncii sale, despre nevoile specifice ale comunității și despre relația strânsă pe care a construit-o cu pacienții săi.
Pentru dr. Elena Lichi, medicina de familie depășește limitele unui simplu loc de muncă; este o misiune ce implică investiții personale și angajamentul față de comunitate. În ciuda costurilor personale, a ales să investească în dispensarul din Farcașa pentru a oferi pacienților săi un spațiu modern, la standarde similare cu cele din mediul urban. În acest interviu, ea vorbește despre provocările și satisfacțiile muncii sale, despre nevoile specifice ale comunității și despre relația strânsă pe care a construit-o cu pacienții săi.
– De cât timp sunteți medic aici și cum ați observat de-a lungul anilor starea de sănătate a populației?
Eu am venit aici după 16 ani de activitate la oraș, din septembrie 2000. Am 24 de ani de când sunt aici, eu fiind născută, crescută la Borca. Am lucrat 16 ani în oraș, am renunțat la oraș și am venit la munte. Ca să spun motivul pentru care am venit aici este dorul de meleagurile natale și frumusețea locurilor. N-am găsit post la Borca, am venit la Farcașa. Aici am găsit un dispensar plin de mucegai, de burete. L-am refăcut, l-am renovat din fonduri proprii, am făcut subzidirea clădirii ca să ajungă în faza asta așa cum este acum.
– Tot pe locul acesta?
Tot, n-am putut să fac altceva pentru că ar fi trebuit să fac proiect, era foarte complicat. Dar acestea le-am făcut după ce am reușit să cumpăr această clădire. A fost dată o lege prin care am putut, noi medicii de familie, să cumpărăm clădirea, altfel nu puteam investi în ea. A fost o cheltuială foarte mare pentru mine, puteam să-mi fac o casă. Dar am zis că unde muncesc acolo trebuie să mă simt bine.
– În zonele rurale, evoluția stării de sănătate a populației este adesea influențată de accesul limitat la servicii medicale și uneori de lipsa de educație sanitară. Care este situația la Farcașa?
Aici avem o comună liniștită. Când am venit erau 3.300 de persoane în comuna Farcașa. Nu sunt toți înscriși la mine, pentru că atunci când am venit majoritatea erau înscriși în comunele învecinate, a fost o perioadă fără medic de familie aici. Am reușit să atrag un număr de pacienți înapoi, mi-am făcut o listă bunișoară, nu foarte bună, dar mie îmi convine pentru că pot să mă ocup de fiecare om în parte. Oamenii din Farcașa sunt, v-am spus, niște oameni liniștiți, cu bun simț și cu care colaborez foarte bine. Mi-a fost mai greu la început cu mămicile care aveau copii mici, să le lămuresc cu vaccinările sau cu acele controale care se fac la copii. Nu erau obișnuiți să le facă și atunci a trebuit să muncesc puțin la asta. Dar acum e foarte bine din punctul acesta de vedere. Am foarte mulți bolnavi cronici: cu boli de inimă, cu diabet, e foarte mult diabet în zonă. Am multe consultații pentru bolnavii cronici și le dau rețete compensate gratuite, cum are dreptul fiecare, fără niciun fel de problemă. Omul s-a obișnuit să-și facă programare la două sau trei luni, depinde cum ia rețeta și vine la ora programată. Mai sunt câțiva, mai în vârstă, care vin fără programare, dar nu-i întorc, fiind în vârstă. Vin de departe, din vârful Popești-ului, și nu pot să-i trimit înapoi. În general își urmează tratamentul, mă ascultă. Și rar se întâmplă să mai plece câte unul la oraș în caz de urgență, pentru că dacă își fac tratamentul lucrurile merg bine. Dacă nu, se întâmplă să mai facă unul un accident vascular, altul un infarct de miocard, dar nu am multe cazuri din acestea. Și, în general, cei care nu vin la cabinet pățesc așa ceva.
– Populația despre care ați spus că suferă de boli cronice presupun că este îmbătrânită.
Da, aici e o populație îmbătrânită. Acum au început să apară acele familii care au fost plecate în străinătate cu copiii, au mai avut copii acolo și se întorc, dar puțini. Majoritatea oamenilor sunt în vârstă aici. Avem sate, de exemplu Popești sau Stejaru, unde populația este foarte îmbătrânită.
– Sunt cazuri în care copiii nu se vaccinează?
Da. Până acum vreo 3-4 ani în urmă nu aveam restanțieri la vaccinări. Deci toți copiii erau vaccinați conform metodologiei Ministerului Sănătății. De vreo 3-4 ani sunt mămici care s-au documentat de pe internet, din grupul lor de socializare și, în general, sunt mămicile care au studii superioare care au refuzat unele vaccinuri, asta mă îngrijorează. Am încercat să le lămuresc, le-am explicat, dar cele care n-au vrut să facă n-au făcut. Mi-au dat o declarație pe propria răspundere, nu poți să forțezi omul. Și am copii care n-au făcut vaccinurile, dar nu mă încadrez în acel procent de sub 70% vaccinați. Mai mult de 85% dintre copii sunt vaccinați.
– Colaborați și cu centrul de permanență?
Colaborez cu centrul de permanență în sensul că pacienții mei merg acolo în afara programului meu. Este un ajutor pentru populația din zonă acest centru, dar eu nu lucrez la centrul de permanență, deci nu am activitate acolo. Așa am ales să merg înainte, fără gărzi la centrul de permanență pentru că am o vârstă la care nu îmi mai permit să pierd nopțile.
– Sunt numeroase cazurile când e nevoie să vină salvarea sau dacă oamenii vin la cabinet și își iau tratamentul nu se ajunge acolo?
Asta vă spuneam, că nu sunt foarte multe cazuri care merg prin urgență din comuna Farcașa. Se întâmplă să solicite salvarea și de la domiciliu, să meargă la centrul de permanență să fie văzuți sâmbăta, duminica și să fie trimiși cu salvarea, dar nu sunt foarte multe cazuri. Majoritatea oamenilor care își iau tratamentul și respectă ce le-am spus nu ajung în urgență.
– E foarte bine că ați reușit să faceți asta.
Da, dar să știți că am reușit fiind în program de la ora 8 până la ora la care se termină programul, 13 sau 14, în alte zile răspunzând la telefon oricărei persoane sau prin WhatsApp sau Messenger. De la 10 seara până la 6 dimineața nu, atunci este închis telefonul. Dar în rest sunt disponibilă. Iar oamenii, chiar dacă nu le-am răspuns atunci la telefon, știu că eu îi sun înapoi. Deci legătura între mine și pacienți este destul de bună ca să rezolvăm anumite situații fără să ajungă undeva la spital sau în centrul de permanență. Vreau să vă mai spun că eu când am venit aici și am văzut cum se rezolvă urgențele la nivel de comună, am zis că pacientul din zonă are un Dumnezeu al lui, separat de cel care e pentru toată lumea. Pentru că rezistă să ajungă la 90 de kilometri în Piatra Neamț cu infarct, fără să pățească ceva.
– Observ că aveți și aparatură care să vă permită consultații la prima mână.
Am electrocardiograf acolo, am monitor pentru funcțiile vitale, am holter pentru tensiune, am holter pentru EKG. Eu am a doua specialitate geriatria, care îmi permite să lucrez cu bătrânul altfel și pot să-i fac investigațiile care să-l ajute să nu ajungă la oraș pentru ele. Astăzi mi-a venit un pacient cu angină pectorală. I-am făcut electrocardiograma, nu are modificări ca să-l trimit mai departe. Dar dacă n-aveam aparatul, trebuia să-l trimit ca să-și facă EKG-ul măcar.
– Acesta e un mare câștig pentru comunitate.
Cât voi mai putea. Aici am două colaboratoare foarte bune, două asistente medicale cu vechime, pregătite, pe care am noroc că le am alături și merge treaba mult mai ușor pentru că sunt sarcini care sunt ale lor, sarcini care sunt ale mele, dar nu știu când nu voi mai fi eu ce va mai fi aici.
– Aveți de gând să mai dezvoltați cabinetul?
În 2010, am vrut să extind clădirea cabinetului și am obținut toate avizele necesare, dar a venit criza economică. M-am limitat la ce aveam și am organizat bine spațiul: o sală de așteptare destul de mare, o încăpere pentru sterilizare, un hol cu vestiare, două băi (una pentru pacienți, una pentru personal) și în capăt avem o centrală pe peleți, instalată acum doi ani. Am cedat și un spațiu pentru un cabinet stomatologic. În legătură cu PNRR, am depus dosarul complet, am fost eligibili, dar nici până astăzi nu am primit niciun răspuns. Noi am depus doar pentru echipamente medicale și din cauza asta nu cred că vom mai primi finanțare.
Eforturile pentru a dota cabinetul cu echipamente moderne și pentru a educa pacienții în privința sănătății arată dedicarea cu care medicina de familie este practicată în Farcașa. Dr. Elena Lichi oferă îngrijire medicală adaptată nevoilor comunității, asigurând consultații, monitorizări și o colaborare strânsă cu pacienții, astfel încât aceștia să poată rezolva local majoritatea problemelor medicale.
A consemnat Alexandru ANDRIEȘ
