Cazuri de prin sălile pașilor pierduți

Instanțele de judecată au pe rol diverse dosare, de la cele civile sau de faliment care sunt de lungă durată, la cazurile penale unde termenele sunt mai scurte. Iar acest lucru se întâmplă îndeosebi acolo unde sunt acuzați arestați. Sunt tot felul de spețe, unele mai anoste, altele care te amuză, iar unele cu totul și cu totul neașteptate. Fiecare proces este un caz aparte, din care cel puțin la modul teoretic cu toții am avea ceva de învățat. De la felul în care ar trebui să reacționăm într-o anumită situație, la ce nu ar trebui să facem, dar mai ales care sunt sancțiunile care se aplică pentru diverse infracțiuni. Nimeni nu vrea să aibă de-a face cu sistemul judiciar, în special, și cu instanțe, în particular, dar aproape toată lumea este fascinată de ceea ce se întâmplă în spatele ușilor unei ședințe de judecată. Și chiar dacă procesele în marea lor majoritate sunt publice, parcă nimic nu te poate face să mergi acolo să vezi un litigiu „pe viu”. Așa stând lucrurile, am selectat o serie de procese, cu tot cu deciziile magistraților, pe care le supunem atenției publice.

Preot despăgubit cu 10.000 de euro pentru clonarea contului de Facebook

Judecătoria Târgu Neamț a condamnat o femeie la un an de închisoare pentru fals informatic și 3 luni de detenție pentru tentativă de înșelăciune. Pedepsele au fost contopite și s-a ajuns la o sancțiune rezultantă de un an și 5 luni de închisoare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Prin aceeași sentință a fost obligată să-i achite părții civile din dosar, preot, despăgubiri de 10.000 de euro. O zecime din cât ceruse fața bisericească care formulase pretenții de 100.000 de euro. Faptele au avut loc în decembrie 2020 când acuzata a creat mai multe pagini de Facebook cu numele unui preot cunoscut drept „părintele speranței” de la Catedrala Mântuirii Neamului. Nemțeanca s-a folosit de numele real al preotului și fotografiile acestuia. Prin intermediul rețelei de socializare a discutat cu diverse persoane cărora le-a cerut donații în bani și produse alimentare. Acestea ar fi trebuit trimise la adresa reală ei din Vânători-Neamț. În discuțiile cu terții aceasta a susținut că toate aceste donații sunt pentru familii nevoiașe, cazuri sociale. Pentru a sensibiliza potențialele victime, ea vorbea de o mamă cu 9 copii, care a rămas văduvă. Cercetările au stabilit că nemțeanca a creat 4 astfel de pagini folosind conturile apropiaților, fiica sa și fratele acuzatei.

„Prin intermediul acestor pagini, inculpata ######## ####### (la momentul creării conturilor având numele de #######) a purtat discuții sub formă de mesaje text pe platforma Facebook cu diferite persoane, prin intermediul cărora le-a indus în eroare pe multe dintre acestea, întrucât le oferea sfaturi duhovnicești pretinzând că este „părintele ####### #########”, context în care profita și le solicita donații în bani și produse alimentare, pretinzând că scopul solicitării era acela de a fi ajutate familiile nevoiașe”, conform rejust.ro.

În fața anchetatorilor nu a recunoscut acuzațiile reținute în sarcina sa, dar și-a admis vina la proces pentru a beneficia de prevederile legii care-i răsplătesc recunoașterea cu reducerea pedepsei cu o treime. Pentru dovedirea activității infracționale, în timpul anchetei a avut loc o percheziție informatică, fiind valorificate și datele puse la dispoziție de furnizorii de telecomunicații.

Funcționar bancar judecat pentru delapidare

În alt dosar penal, aflat de această data pe rolul Tribunalului Neamț, un funcționat bancar este judecat pentru efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic și spălare de bani. Concret, prin metode frauduloase femeia și-ar fi însușit din conturile clienților sume uriașe, respectiv peste 127.000 de dolari americani, vreo 21.600 de euro și aproape 65.000 lei. Paguba în dauna unității bancare se cifrează la aproximativ 800.000 lei. Cercetările au stabilit că faptele ar fi avut loc în perioada octombrie 2015-august 2019. În acest interval în 12 conturi bancare, în lei, dolari sau euro, acuzata a derulat, fără acordul titularilor, operaţiuni din cele mai diverse. Cercetările au stabilit că funcționara ar fi efectuat deschideri de conturi, la care a emis și carduri bancare. Fără știrea titularilor de cont a lichidat depozite și a efectuat transferuri în şi din conturi bancare, precum și schimb valutar, retrageri de numerar. Acestea din urmă au avut loc prin utilizarea de chitanţe sau coduri de bare. Diverse sume de bani au fost retrase de la bancomate cu cardurile pe care chiar ea le-a emis, iar alteori făcea plăți personale cu cardurile emise în mod fraudulos. Anchetatorii au stabilit că toate aceste operațiuni au fost comise prin utilizarea, cu depăşirea atribuţiilor de serviciu, a unui cont de acces la sistemul informatic al unităţii bancare compus din nume de utilizator şi parolă de acces. A urmat intervenţia neautorizată, în scop personal, asupra datelor din conturile clienţilor și modificarea valorilor sumelor de bani din conturile în cauză. Operațiunile au fost urmate de retrageri şi depuneri de numerar, sub diverse justificări nereale. Operațiunile au avut drept scop ascunderea sau disimularea originii ilicite a sumelor asupra cărora s-au efectuat acte de dispoziţie fără drept. Procesul de pe rolul Tribunalului Neamț a trecut de procedura de cameră preliminară și începe judecata urmând administrarea probelor și audierea martorilor în vederea stabilirii vinovăției sau nevinovăției acuzatei. La finele procesului, judecătorii se vor pronunța în acest caz.

Un an și 3 luni de închisoare cu executare și 2.500 de euro, „prețul” pentru braconarea unui căprior

Un bărbat de 41 de ani, din localitatea Gâdinți, a fost condamnat la un an și trei luni de închisoare, cu executare în regim de detenție, după ce a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de braconaj. Prin aceeași sentință el a fost obligat să achite către Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi suma de 2.500 de euro, contravaloarea unui căprior. Hotărârea Judecătoriei Roman a fost contestată de acuzat la Curtea de Apel Bacău, însă acțiunea a fost respinsă ca nefondată și a devenit definitivă pe 21 martie. Totul a plecat de la faptul că pe un fond cinegetic din zona Roman, gestionat de AVPS, se montau lațuri de sârmă pentru prinderea animalelor sălbatice, în special căprior. Pentru dovedirea faptelor, în zona menționată au fost montate camere foto-video portabile, cu senzori de mișcare și infra-roșu care au surprins cum acuzatul monta lațuri, dar și imagini din mai 2021 cu un căprior prins în laț. Sălbăticiunea a fost luată de acuzat care a transportat-o acasă. Anchetatorii au stabilit că bărbatul nu este posesor legal de arme și muniții și nu deține permis de armă. Chiar dacă căpriorul a fost prins în perioada legală de vânătoare, acest lucru s-a făcut prin încălcarea prevederilor legale, prin braconaj. În timpul anchetei, la urmărirea penală, bărbatul a recunoscut faptele de care a fost acuzat. Cu toate acestea, la proces nu și-a mai admis vina, astfel că judecata nu a avut loc pe procedură simplificată care i-ar fi adus ca beneficiu reducerea pedepsei cu o treime. La finele procesului la instanța de fond, magistrații de la Roman l-au găsit vinovat de comiterea infracțiunii de braconaj și l-au condamnat la 9 luni de închisoare. Pentru acuzația de braconaj cinegetic s-a aplicat o pedeapsă de 6 luni de detenție. Doar că bărbatul mai avea la activ o altă condamnare, de 8 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei după ce a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunilor de furt și executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare.

„Contopeşte pedepsele stabilite pentru cele 4 infracţiuni concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care va adăuga un spor de 6 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse, urmând ca inculpatul N. I. A. să fie condamnat în final la pedeapsa principală rezultantă de 1 (un) an şi 3 (trei) luni închisoare în regim de detenţie”, conform Judecătoriei Roman.