Din nefericire, trebuie să ne pregătim să vorbim la trecut. Căci cea mai mare handbalistă din istoria noastră, Cristina Neagu, se pregăteşte de retragere. O căutare simplă pe Google se concentrează obsedant pe faptul că preşedintele interimar al unei ţări parcă tot mai „interimare” o va decora pe marea handbalistă. Fotbalul este „sportul rege”, ne-o dovedeşte media românească şi internaţională, iar despre handbal se vorbeşte tot mai puţin într-o ţară cvadruplă campioană la handbal masculin. O, tempora… Dar ne întrebăm: ce sport de echipă ne-a mai adus astfel de trofee de echipă?! România a avut o adevărată şcoală de handbal şi cu rezultate nu doar la masculin, ci şi la feminin. Şi cu mândrie ne gândim la nemţeanca noastră Luminiţa Huţupan, un portar de legendă fără cea mai mică exagerare. De ce Messi? Căci acesta reprezintă unul dintre vârfurile fotbalului, ale măiestriei, ale jocului spectacol. Aşa cum a fost şi Cristina noastră.
Cristina Neagu a dovedit de la început că viitorul ei în acest sport nu poate fi decât o competiţie cu superlativul: în 2005, la Campionatul European de Junioare din Austria, Neagu a fost desemnată „cea mai valoroasă jucătoare” la categoria sa de vârstă, contribuind la câștigarea medaliei de argint de către România, succes urmat de o medalie de bronz și un nou titlu de cea mai valoroasă jucătoare la Campionatul Mondial de Tineret din Canada din 2006. Iar cariera ei profesionistă, începută în 2006, imediat după majorat, la Rulmentul Brașov, a fost sub îndrumarea unui mentor de excepţie: Mariana Târcă, fosta mare jucătoare a naționalei României, o handbalistă cu peste 2.000 de goluri marcate!
În 2007, convocare la echipa națională a României şi participare la Campionatul Mondial din Franța, unde România s-a clasat pe locul IV. Semnează cu Oltchim Râmnicu Vâlcea în 2009 şi, în primul sezon, a ajuns în finala Ligii Campionilor EHF, cea mai bună performanță din istoria echipei vâlcene.
În 2010, la Campionatul European din Danemarca și Norvegia, ea a fost golgetera competiției, cu 53 de goluri, a dat cele mai multe pase de gol și a intrat în echipa ideală a campionatului şi a fost desemnată cea mai bună jucătoare din lume de către Federația Internațională de Handbal. O accidentare gravă la umăr a necesitat o operație complexă în SUA și a împiedicat-o să participe la Campionatul Mondial din 2011 și la calificările pentru Jocurile Olimpice din 2012. Apoi, altă accidentare la genunchi.
În 2013, s-a transferat Buducnost în Muntenegru, unde a câștigat Liga Campionilor în sezonul 2014-2015, fiind cea mai bună marcatoare, cu 102 goluri înscrise. A fost desemnată cea mai bună jucătoare din lume de către IHF şi în 2015 și 2016.
În 2017, Cristina Neagu a semnat cu CSM București. În 2018, ea a fost desemnată pentru a patra oară cea mai bună jucătoare din lume, un record absolut în handbalul feminin. O realizare extraordinară ce a transformat-o în cea mai bună jucătoare de handbal din istoria României și una dintre cele mai mari handbaliste din toate timpurile. Poate cea mai mare…
Se pot spune multe despre Cristina. Este un simbol al excelenţei în sportul românesc. Încheiem cu spusele sale înainte de un meci ce pentru ea va fi ultimul, dar sperăm la o carieră de succes în antrenorat: „Am crezut că nu voi avea retragere. Vreau să mă întorc la începuturile carierei când jucătoarele de 30 de ani îmi spuneau că sunt enervant de tânără. Și eu mă gândeam că mai am mult de jucat. Nu știu dacă timpul a trecut repede, dar a trecut cu folos. Sunt în fața încheierii celui mai important capitol, handbalul, după 25 de ani și mii de meciuri și de ore. A venit timpul să spun stop. Dar pe 8 iunie nu vreau să fie o despărțire, ci o sărbătoare. Vreau să mă bucur împreună cu fostele colege și să sărbătorim alături de fani. Va fi o zi specială!”. (D. DIEACONU)
