Ciocănel Ioan-Iustin, absolvent al Liceului Teologic Ortodox „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Piatra Neamț, este șeful de promoție al generației sale. Are 19 ani și a urmat profilul Teologie Ortodoxă.
„Mă simt profund onorat și recunoscător. Este o confirmare a muncii, a seriozităţii, a implicării și dedicării din toți acești ani. Mă bucur că pot reprezenta o generație de tineri extraordinari”, a declarat Iustin.
Iustin a simțit de la început că teologia îl poate ajuta să devină un om mai bun. Tatăl său l-a inspirat să cânte în strană, iar el a vrut să înțeleagă ce înseamnă credința și responsabilitatea.
Cum teologia i-a modelat drumul
„Mi-am setat obiective clare și realiste, și am privit fiecare provocare ca pe o oportunitate de a învăța și de a mă depăși. Am avut mereu în minte scopul final – realizarea profesională – și acest lucru m-a ajutat să rămân concentrat. De asemenea, interacțiunea cu profesorii și cu colegii m-a motivat constant”, povestește el.
Sprijinul familiei a contat foarte mult pentru el și le este recunoscător pentru tot ce este astăzi: „Familia mea a fost un sprijin constant și necondiționat pe tot parcursul meu educațional, oferindu-mi încurajări, sfaturi și un mediu stabil în care să mă dezvolt”.
Pentru reușita sa, Iustin spune că a contat organizarea, seriozitatea și încrederea în propriile alegeri. Nu a fost ușor, dar a înțeles că munca susținută dă roade.
„Disciplina constantă, perseverența și un interes sincer pentru cunoaştere şi învățare. Am avut parte, de asemenea, de sprijinul necondiționat al familiei și îndrumarea valoroasă a profesorilor, fără de care nu aș fi ajuns aici”.
Spune că niciun rezultat nu apare fără efort, iar în anii de liceu a învățat să fie răbdător și să nu renunțe la primul obstacol.
Ce înveți când nu cauți doar note…
A avut câteva materii care i-au plăcut în mod deosebit: limba română, geografia, educația fizică și muzica psaltică. Fiecare l-a ajutat altfel. „Orele de limba şi literatura română nu mi-au oferit doar cunoştinţe ci mai ales au constituit un spaţiu în care m-am regăsit, am învăţat să-mi exprim emoţiile şi gândurile şi să privesc lumea prin ochii marilor scriitori. Geografia, în schimb, m-a învăţat să privesc dincolo de graniţe, să înţeleg legătura dintre oameni şi locuri, să descopăr cât de fascinantă este planeta noastră şi cât de important este să o înţelegem. Orele de educaţie fizică au fost un echilibru necesar între efortul intelectual şi nevoia de libertate. Mi-au oferit nu doar mişcare ci şi lecţii despre disciplină, spirit de echipă dar mai ales, reconectare cu mine însumi. Muzica psaltică a fost însă cea mai profundă dintre toate deoarece am descoperit frumuseţea simplităţii şi puterea rugăciunii înălţate prin suflet. A avut un rol important în formarea mea spirituală şi m-a învăţat că uneori nu avem nevoie de cuvinte pentru a înţelege sau a simţi cu adevărat. Toate aceste materii, alături de disciplinele teologice studiate, mi-au adus nu doar informaţie ci şi formare”, spune el.
Fiecare cadru didactic a avut un rol în dezvoltarea sa. Nu doar lecțiile i-au rămas în minte, ci și gesturile de încurajare.
„Fiecare oră, fiecare îndrumare sau gest de încurajare și-au pus amprenta asupra mea. Am avut parte de cadre didactice dedicate, care nu doar mi-au transmis cunoștințe, ci m-au ajutat să cresc”.
Voluntariat și Erasmus+, lecții care nu se predau la clasă
A participat la campanii umanitare și proiecte Erasmus+, unde a cunoscut oameni noi și alte stiluri de învățare.
„Pe parcursul anilor de liceu, am participat constant la activități extracurriculare care m-au ajutat să mă dezvolt atât personal, cât și social. În fiecare an, m-am implicat în acțiuni de voluntariat în cadrul campaniei Săptămâna fructelor și legumelor donate, unde am învățat ce înseamnă solidaritatea și implicarea în comunitate. De asemenea, am avut șansa de a participa de două ori la proiecte Erasmus+, în Spania, prima dată în Alicante și apoi, anul acesta, în Granada. Aceste experiențe internaționale m-au ajutat să devin mai deschis către alte culturi, să îmi îmbunătățesc comunicarea într-o limbă străină și să capăt mai multă încredere în mine”.
Experiența Erasmus+ din Alicante a fost una dintre cele mai frumoase. Lecțiile interactive și prieteniile legate i-au rămas în suflet.
„Printre cele mai frumoase amintiri se numără participarea la programul Erasmus+ din Alicante – Spania, în anul şcolar 2023-2024, când eram în clasa a XI-a. A fost o experiență de neuitat, pentru că am avut ocazia să particip la orele desfăşurate la Liceul IES Leonardo da Vinci și, cel mai important, să leg prietenii cu elevii de acolo. Cel mai mult mi-a plăcut ora de limba engleză, care a fost interactivă și ne-a implicat pe toți — români și spanioli — în exerciții de mimă, dezbateri și vorbit liber. Toate aceste momente m-au îmbogățit nu doar din punct de vedere educațional, ci și personal”.
Pe tot parcursul liceului l-a ghidat un gând simplu: „Perseverența este cheia succesului”. Nu s-a lăsat influențat de eșecuri sau momente grele. „Aceste cuvinte m-au ajutat să nu renunț niciodată, indiferent de dificultăți, și să văd fiecare efort ca pe o investiție în viitorul meu”.
A mers mai departe, pas cu pas, fără să grăbească lucrurile. A înțeles că lucrurile bune cer timp. „Am realizat că succesul nu vine fără muncă asiduă și că eșecurile sunt oportunități de a învăța și de a crește”.
În perioadele de stres, cum ar fi tezele sau examenele, Ioan-Iustin a învățat să se pregătească din timp. „Cred că în perioadele stresante, emoţiile pot fi gestionate printr-o pregătire temeinică și prin menținerea unei atitudini pozitive. De asemenea, am încercat să mă relaxez practicând sport sau petrecând timp la biserică dar şi cu prietenii, activități care m-au ajutat să scap de tensiune și să îmi recâștig calmul”.
Când nu învață, citește, face mișcare sau cântă în biserică. Îi place și să conducă sau să petreacă timp cu prietenii.
„Acestea îmi oferă momente de liniște și reflecție, mă ajută să îmi clarific gândurile, dar şi să mă dezvolt atât fizic cât şi spiritual. Când vreau să mă relaxez complet, îmi place să conduc, să ascult muzică sau să îmi petrec timp cu prietenii”.
Altar sau jandarmerie?
Ioan-Iustin vrea să urmeze fie Teologia, fie Jandarmeria. Încă nu a ales, dar știe că ambele domenii i se potrivesc. „Încă oscilez între două opțiuni care mă atrag în mod egal: teologia, un domeniu spre care simt o chemare profundă, și jandarmeria, care m-ar ajuta să îmbin disciplina cu dorința de a fi de folos celorlalți”.
Pentru el, succesul nu este o notă sau un premiu. Succesul este să știi că ai făcut tot ce ai putut. Că ai crescut și că ai învățat ceva din fiecare experiență. Că ai fost un om corect și ai făcut lucruri bune. „Pentru mine, succesul înseamnă să ating obiectivele prin muncă constantă și dedicare, dar și să rămân integru și să păstrez echilibrul între școală, familie și prieteni”.
Vrea ca profesorii și colegii să-și amintească de el ca de un elev și coleg serios, prietenos și dispus să ajute. Nu doar ca de un elev cu note bune, ci ca de cineva care a fost acolo pentru ceilalți. „Sper să fi lăsat o impresie frumoasă, atât prin atitudinea mea față de învățare, cât și prin relațiile pe care le-am construit cu colegii și profesorii. Le-aș spune un sincer și profund Mulțumesc! pentru răbdarea, dedicarea și pasiunea cu care m-au ghidat de-a lungul anilor. De asemenea, sunt recunoscător preoților profesori care au contribuit nu doar la educația mea de specialitate, ci și la formarea mea spirituală și morală”.
De-a lungul liceului, Iustin a ales mereu să rămână fidel valorilor sale. Nu a avut vicii, nici nu s-a lăsat influențat de prieteni, chiar dacă unii fumau sau aveau alte preocupări. Spune că fiecare dintre ei l-a susținut, chiar dacă el a ales un drum diferit. Nu a simțit niciodată că e izolat doar pentru că a studiat într-un liceu teologic. Dimpotrivă, toți cei apropiați l-au încurajat și i-au fost alături.
Crede că distracția nu trebuie să fie diferită doar pentru că porți o uniformă de seminarist. Contează, însă, să știi când să te oprești și să nu cazi în excese.
Iustin crede că Biserica nu ar trebui privită ca o sursă de venit, ci ca o chemare. Dacă va alege să devină preot, o va face din convingere, nu din interes. Indiferent ce drum va alege, știe că trebuie să facă lucrurile cu inima.
Denisa POPA
