Asociația Profesorilor de Istorie Neamț (APIN) a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un eveniment organizat joi, 9 octombrie, la Grand Hotel Ceahlău din Piatra-Neamț, într-o atmosferă relaxată, alături de elitele învățământului nemțean plus reprezentanți ai autorităților și colaboratori.
Evenimentul, organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Neamț și finanțat de Consiliul Județean Neamț, a cuprins două activități, ambele de interes: lansarea volumului I al monografiei digitale “Școlile Neamțului” și Conferința “APIN – un deceniu de unitate”.
“Am avut privilegiul de a avea responsabilitatea managerierii unui proiect frumos pe care vi-l prezentăm astăzi. O să încep cu scopul pentru care ne-am întâlnit astăzi aici, într-o adunare mai puțin formală, prietenească, pentru că noi, astăzi, cei din Asociația Profesorilor de Istorie, împlinim 10 ani de la înființare. Pentru această ocazie, ne-am gândit că ar fi frumos să venim și cu un produs, că așa le stă bine profesorilor de istorie, și, în consecință, am apelat la Consiliul Județean Neamț spre a ne finanța o monografie a școlilor nemțene, lucru care s-a și întâmplat”, a spus gazda manifestării prof. Elena Preda – manager de proiect al monografiei.
Patriotismul local concretizat într-o monografie a școlilor nemțene
Alături de Elena Preda a făcut oficiile de gazdă și prof. Cristiana Șoimaru – președintă APIN, având alături ca oaspeți pe prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea București și fost director general al Bibliotecii Naționale a României, istoricul Adrian Cioroianu, inspectorul general școlar al județului Neamț, profesorul de istorie Ionuț Liviu Ciocoiu, președintele CJ Neamț, Daniel Harpa, profesori de istorie membri APIN, directori ai unor unități de învățământ din Neamț, precum și colaboratori ai asociației. Primul invitat care a vorbit despre istorie și bucuria acestei sărbători a fost președintele CJ Neamț.
„Educația și istoria locală sunt rădăcinile identității noastre. Susținem cu bucurie proiecte care păstrează memoria comunității și pun în valoare efortul profesorilor dedicați din Neamț. Felicit Asociația Profesorilor de Istorie pentru un deceniu de activitate și pentru devotamentul față de educația tinerei generații”, a declarat Daniel-Vasilică Harpa, președintele CJ Neamț.
Inspectorul general școlar, profesorul de istorie Ionuț Liviu Ciocoiu, a vorbit despre proiect în contextul patriotismului local care a fost imboldul realizării acestuia: “Mă bucur foarte mult că, în urmă cu vreun an și ceva, am discutat cu doamna Elena Preda să înviem acest proiect, pornit cu ceva timp în urmă și mă bucur că, într-o perioadă scurtă de timp de când l-am început, am reușit să scoatem peste 3.000 de pagini. De asemenea, mulțumesc domnului președinte și consilierilor județeni care au răspuns imediat da atunci când noi ne-am prezentat cu proiectul la finanțare. Mă bucur că astăzi suntem în cadru festiv și lansăm această monografie. Acum, cu patriotismul local am prins ideea și chiar mă gândeam că, noi trei, adică doamna Preda, eu și cu doamna Șoimaru am fost cei care am schimbat corespondența ca să iasă proiectul la final, și fiecare reprezentăm câte o altă zonă din județul Neamț, prin urmare tot județul este acoperit. Vă mulțumesc frumos și să avem succes și la anul să scoatem volumul doi!”
Gazdele, prin președinta Cristiana Șoimaru și-au prezentat realizările, concretizate în mai multe volume apărute de-a lungul timpului, proiecte dedicate profesorilor de istorie și elevilor îndrăgostiți de această disciplină, au primit urări, au depănat amintiri împreună cu colaboratorii lor.
Paradoxul progresului fenomenal Vs incapacitatea de cunoaștere
Cel mai gustat moment al serii a fost conferința susținută de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, care a vorbit mai puțin despre monografii și mai mult despre paradoxul civilizației moderne – prăpastia dintre elite și cei mai puțin educați.
“Sunt bucuros de această invitație pentru simplu fapt că am impresia că, într-o oricare măsură meseria noastră de profesor trebuie reinventată, de noi reinventată, pentru că, altfel, rămânem în urma timpului într-un fel. Despre asta aș vrea să vă vorbesc, evident, ajungând la această frumoasă izbândă pe care ați făcut-o în acest proiect, despre importanța acestor monografii și maniera în care eu m-am intersectat cu ele. Dar, înainte, vreau să vă spun următorul lucru: pentru mine este de neînțeles, astăzi, această prăpastie care se cască între vastitatea cunoștințelor noastre, cunoștințelor noastre ca specie, progresul în știință este fenomenal, și, cu toate acestea, la celălalt capăt al defileului, este, pur și simplu, incapacitatea sau lipsa de dorință a unor oameni de a se apropia de cunoaștere”, a spus istoricul, în debutul prelegerii sale.
Unul dintre exemplele pe care s-a bazat expunerea fostului ministru de Externe al României a fost buretele metalo-organic pentru care trei oameni de știință, Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar Yaghi au primit Premiul Nobel pentru chimie în 2025. Pornind de la o descoperire de acum 30 de ani, cei trei au creat construcții moleculare cu spații mari prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Capacitatea de absorbție a acestui burete ar fi de 7.800 de mp pe gram, pe care Adrian Cioroianu a asemănat-o cu puterea de a asimila a minții umane, a elitelor: “Nu mai vorbim de capacitatea asta a științei de a edita genele, care îți poate permite să alegi culoarea pădurilor sau culoarea ochilor copiilor. Acolo suntem. Și, în egală măsură, sunt oameni care au probleme. În timpul pandemiei, s-a manifestat fobia foarte multor oameni față de vaccinuri. Sunt oameni care nu mai acceptă să își vaccineze copiii și cred că pot să apară nu știu ce efecte adverse din cauza vaccinului. Apar președinți importanți din această lume la televizor și spun ce medicamente să luăm și ce medicamente să nu luăm. Unii medici strâmbă din nas și spun că nu e treaba președintelui. Alții mulțumesc spunând că un președinte trebuie să aibă grijă de cetățeni. Vă mărturisesc că pentru mine e o mare nelămurire cum am ajuns aici. Pentru că fac parte din generația decrețeilor, o generație în care, prin clasa a III-a, a IV-a, visul nostru despre un oraș modern (atâta libertate aveam în școală, ora de istorie și ora de desen!) și era povestea asta, zice: Imaginați-vă orașul în anul 2000. Și eu desenam niște orașe care aveau trotuare ca niște scări rulante. Îmi imaginam că nu poate fi ceva mai modern de atât, trotuarele unui oraș să fie făcute din scări rulante și, bineînțeles, rachete care zburau”.
Cei 40% care au ieșit din orizontul educației
În prelegerea sa, profesorul Adrian Cioroianu a vorbit și despre acei 40% dintre elevii României care ar suferi de analfabetism funcțional: “Pentru mine, ideea de știință presupunea un progres continuu și, dintr-o etapă în alta, problema era că am ajuns pe Lună, când vom ajunge pe Marte? Astăzi, eu cred că sunt matur într-o societate care nu-și mai propune, de fapt, să ajungă pe Marte. Ceea ce ne propunem este să educăm niște oameni, care pe nesimțite sau în lipsa atenției noastre, au ieșit din orizontul de educație. Și vedem cu toții că suntem în România într-o situație din ce în ce mai proastă. Povestea aceasta că avem procente întregi de copii care se pierd pe drum, între clasa I și a XII-a, că avem copii care nu merg la școală, că avem propriu-zis niște analfabeți, asta pe mine mă uimește! Pentru că am plăcerea de a întâlni oameni deosebiți, cum sunteți dumneavoastră, și nu mă feresc să spun că noi facem parte din elita acestei țări. Dacă cineva nu înțelege lucrul acesta, treaba lui, dar profesorii fac parte din elita acestei țări și nu am niciun fel de dispoziție să mă rușinez că fac parte din elită! Și, poate că ar trebui, să fim mai contondenți la adresa celor care nu înțeleg acest lucru. Dar, revenind, cum Dumnezeu de există într-o societate, și nu numai în România este povestea aceasta, o crevasă deschisă între această elită care înțelege, care se interesează, se uită la emisiune sau la un podcast, mai căută o carte sau mai discută o idee și alți oameni în prezența cărora, practic, te simți străin? Te simți ca și cum ai vorbi o limbă de pe altă planetă”.
Adrian Cioroianu i-a felicitat pe prof. dr. Daniel Dieaconu, pentru cartea sa despre Carol al II-lea și pe Ana Vârlan, pentru lucrarea despre profesorul Matei Călinescu. O durere a profesorului de istorie Adrian Cioroianu este aceea că Nicolae Iorga, Xenopol sau Gheorghe Brătianu, sunt prea puțin citiți la facultățile de istorie din țară și că dorința de cunoaștere scade treptat, în timp, în România.
Angela CROITORU
