Dacă pentru brazilieni, anul 1958 a însemnat câştigarea primului titlu mondial, pentru englezi participarea la mondialul suedez a fost o grea urmare a accidentului aviatic pe care jucătorii lui Manchester United l-au suferit la Munchen în luna februarie a respectivului an. Trei dintre internaţionalii englezi şi-au pierdut viaţa în tragedia din Germania (echipa britanică întorcându-se de la Belgrad după un joc de cupă europeană cu Steaua Roşie).
Matt Busby, la 1958, la Munchen, a fost grav rănit împreună cu Bobby Charlton. Avionul, pe noroi îngheţat, a intrat într-o casă, o baracă cu combustibil. Au murit cei care au cerut schimb de locuri, Bobby Charlton a scăpat. Jackie Blanckflower nu-şi mai revine pentru fotbal, stelele echipei au murit atunci. Au murit 23 de oameni din 44.
Manchester a pierdut semifinala CCE şi titlul. Primele cuvinte după accident ale lui Matt Busby: „Ţine sus steagul, Jimmy, până mă întorc. United se va înălţa din nou”.
Bobby Charlton a fost un gentleman al fotbalului, a primit în întreaga carieră doar un cartonaş galben. Se trăgea dintr-o familie de fotbalişti, bunicul matern, 4 fraţi ai mamei, Mullburn, vărul Jackie a fost o legendă a lui Newcastle. La 10 ani după Munchen, învinge în finală Benfica pentru un titlu CCE. A jucat la Manchester United, Preston North End, Waterford United, manifestându-şi instinctul de atacant şi fiind celebru pentru şuturile pe rază lungă. La echipa naţională a jucat 106 meciuri şi a înscris 49 goluri, fiind campion mondial în 1966, când a primit şi Balonul de Aur. În Five O’clock cu Bobby Charlton, interviu de M. Urbini, pentru „Footbal magazin” a fost întrebat: „Care a fost momentul cel mai extraordinar din viața dv.? – Miracolul de la Munchen, din 1958. Am scăpat de la moarte într-o catastrofă aeriană. Când ai fost aruncat 50 de metri dintr-un avion și te-ai ales doar cu o rană ușoară, restul existenței ți se pare o joacă. Sunt perfect conștient, dar aș vrea să restabilesc un adevăr. S-a spus că drama de la Munchen m-a marcat teribil, că a avut o influență considerabilă asupra caracterului meu. Este inexact. Viaţa mea a devenit curând normală. Am jucat meci după meci, 30 de partide în 6 luni”.
Matt Busby a devenit un mare antrenor al Angliei. „De ce vă iubesc jucătorii, dle Busby? Pentru că şi eu îi iubesc”. Printre preferaţii săi a fost şi nonconformistul George Best, considerat de mulţi cel mai bun jucător britanic. Matt Busby îl întreabă pe George Best:
„-Cum te simţi, George?
-Foarte bine, domnule.
-Tu nu ai deloc trac, George?
-Fotbalul e totuşi un joc…”
George Best, “El Beatle”, s-a născut în 1946. La 17 ani a debutat la naţională. În 1965 a câştigat titlul cu Manchester United împreună cu Bobby Charlton şi Denis Law, „Holly Trinity”. Avea mii de admiratoare, primind câte 1.000 de scrisori pe zi. În 1968 a fost recompensat cu Balonul de Aur. Nu a ajuns la un meci în 1970, căci era cu o actriţă, fostă Miss Marea Britanie. „În 1969, am renunţat la femei şi la alcool. Au fost cele mai urâte 20 de minute din viaţa mea”. Pentru alcool, a ajuns să fure din poşeta unei femei din SUA. A făcut transplant de ficat: „Preferam să mor!” şi a murit la 59 de ani. A jucat pentru Manchester United, Stockport County, Cork Celtic, Los Angeles Aztecs, Fulham, Fort Lauderdale Strikers, Hibernian, San Jose Earthquakes, Sea Bee, Hong Kong Rangers, Bournemouth, Brisbane Lions, Nuneaton Borough, Tobermore United.
După ce Manchester a învins Benfica şi a câştigat Cupa Campionilor Europeni, Matt Busby a spus: „Această cupă este a celor care au plecat înaintea noastră, a celor ce am rămas ca să ducem mai departe steagul clubului nostru”. (D. DIEACONU)
