Roznov este un oraș mic, dar cu ambiții mari, situat într-o zonă care, ani la rând, s-a confruntat cu aceleași probleme cunoscute: blocuri vechi și ineficiente energetic, infrastructură rutieră degradată, servicii publice sub presiune și investiții insuficiente în educație, sănătate sau spații publice. Punctul de plecare al ultimilor ani a fost unul destul de clar: nevoia de modernizare aproape pe toate planurile.

Multe dintre clădiri erau construite în anii ’70-’80 și nu mai corespundeau standardelor actuale, rețelele de utilități sunt depășite, iar orașul avea nevoie de investiții consistente pentru a ține pasul cu cerințele actuale. Pe acest fond, administrația locală a mizat în principal pe atragerea de fonduri europene și guvernamentale, completate de bugetul local, pentru a acoperi cât mai multe dintre aceste nevoi. Rezultatul este un portofoliu destul de amplu de proiecte – unele finalizate, altele în derulare sau abia începute. Un dialog pe acestă temă cu Vasile Pavăl, primarul orașului surprinde exact aceste aspecte.

– Dacă ar fi să explicăm simplu: de unde a plecat Roznovul în ultimii ani?

Orașul a plecat, în esență, de la un cumul de probleme tipice pentru localitățile mici: clădiri vechi, consum mare de energie, infrastructură rutieră cu multe deficiențe și dotări publice insuficiente. Blocurile construite în anii ’80 aveau pierderi mari de căldură, instituțiile publice funcționau în clădiri ineficiente energetic, iar unele zone nu aveau utilități dimensionate corect. În același timp, exista o presiune reală pe educație și servicii publice – școli aglomerate, lipsă de spații moderne și nevoia de a adapta orașul la cerințele actuale. Practic, vorbim de o nevoie generală de modernizare, nu de intervenții punctuale.

– Care sunt cele mai importante investiții deja finalizate?

Unul dintre cele mai consistente proiecte a fost reabilitarea energetică a mai multor blocuri – T1, T2, T3, T4 și L5 – cu o valoare de aproape 12 milioane de lei, finanțare prin PNRR. Aici nu vorbim doar de „fațade vopsite”, ci de lucrări complete: izolație termică, tâmplărie performantă, reabilitarea acoperișurilor și intervenții asupra întregii anvelope a clădirilor. Impactul este direct pentru locatari: facturi mai mici la încălzire și un confort mai bun. În același timp, s-a schimbat vizibil și aspectul zonelor respective. Un alt proiect important, de peste 4,3 milioane de lei, a vizat sediul Primăriei, care a fost reabilitat energetic. S-au făcut lucrări similare – izolații, tâmplărie, sisteme mai eficiente – dar și integrarea unor soluții de energie regenerabilă.

– Ce s-a făcut în zona de educație?

Aici sunt mai multe intervenții. Extinderea Liceului Tehnologic „Gheorghe Ruset Roznovanu”, în valoare de peste 7,2 milioane de lei, a adus un corp nou de clădire, cu spații moderne pentru cursuri și laboratoare. În paralel, printr-un proiect integrat, s-au realizat și alte investiții: o sală de sport complet echipată și modernizarea unor spații existente din cadrul liceului. Practic, s-a încercat aducerea infrastructurii educaționale la un nivel care să răspundă cerințelor actuale.

– La nivel de infrastructură, ce s-a schimbat concret?

Au fost două direcții principale: reparații și modernizări. Pe de o parte, s-au făcut reparații capitale la drumurile existente, din bugetul local, pentru a corecta degradările majore. Pe de altă parte, există un proiect mai amplu, prin programul „Anghel Saligny”, care vizează modernizarea a aproximativ 8 km de străzi. Vorbim de artere importante precum Speranței, Trandafirilor, Teiului sau Libertății, dar și de zone rezidențiale. Lucrările includ nu doar asfaltare, ci și sisteme de scurgere a apelor, accese și alte elemente necesare unei infrastructuri moderne.

– Au existat și investiții în utilități?

Da, una dintre cele mai importante a fost extinderea și modernizarea rețelei de canalizare în zona Vile. Era o zonă în care sistemul existent nu mai făcea față dezvoltării. Lucrarea a fost esențială, chiar dacă a creat disconfort temporar – săpături, restricții de circulație – pentru că fără această etapă nu se putea trece la modernizarea străzilor. Un aspect interesant este că, în timpul lucrărilor, au apărut probleme legate de ocuparea domeniului public – garduri sau construcții amplasate greșit – ceea ce a îngreunat intervențiile.

– Ce proiecte sunt încă în derulare?

Un exemplu clar este baza sportivă de tip 1, unde lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 80%. Proiectul include terenuri multifuncționale, vestiare, spații administrative și aproximativ 500 de locuri în tribune. De asemenea, centrul cultural este aproape finalizat, la circa 90%, urmând să devină un punct important pentru viața culturală a orașului.

– Ce urmează în perioada următoare?

Sunt mai multe proiecte noi sau în pregătire. Printre ele, construirea unei grădinițe cu program prelungit la Chintinici, menită să acopere nevoia de educație timpurie. Un alt proiect vizează dotarea Centrului de Permanență, care deservește peste 13.000 de locuitori. Se vor achiziționa echipamente medicale moderne – de la electrocardiografe până la defibrilatoare. În plus, există și un proiect pentru instalarea unui sistem fotovoltaic de 15 kWp la Primărie, cu o producție estimată de 18–20 MWh anual.

La Chintinici, trecutul face loc viitorului

Fosta școală din Chintinici intră într-o nouă etapă, terenul fiind în prezent eliberat pentru construcția unei grădinițe cu program prelungit, un proiect considerat esențial pentru dezvoltarea comunității. Investiția vine ca răspuns la o nevoie reală a familiilor din zonă, în contextul în care tot mai mulți părinți caută soluții sigure și moderne pentru educația și supravegherea copiilor. Noua grădiniță va oferi un spațiu adaptat cerințelor actuale, în care copiii să poată învăța și să se dezvolte în condiții optime. În același timp, proiectul are și o puternică încărcătură simbolică: pe locul unde, timp de peste un secol, au învățat generații întregi, va continua tradiția educației, într-o formă adaptată prezentului. Practic, administrația locală propune nu doar o construcție nouă, ci o continuitate a rolului educațional al zonei.

– Există și planuri mai ample, pe termen lung?

Da, unul dintre cele mai ambițioase proiecte este regenerarea zonei centrale verzi. Practic, se dorește transformarea unei zone degradate într-un parc urban multifuncțional, cu spații de recreere, zone culturale și facilități pentru toate categoriile de vârstă. Valoarea estimată este de aproximativ 5 milioane de lei, iar proiectul este în analiză pentru identificarea finanțării.

– Care este, în final, ideea principală a acestor investiții?

Dincolo de cifre și proiecte, direcția este clară: modernizarea orașului și creșterea calității vieții. Investițiile nu înseamnă doar asfalt sau clădiri renovate, ci facturi mai mici, servicii mai bune, condiții mai bune în școli și acces la infrastructură modernă. Mesajul final este unul de continuitate: dezvoltarea nu se oprește aici, iar proiectele aflate în derulare sau în pregătire arată că direcția este una pe termen lung.

Dincolo de investiții: viața orașului, între tradiție și implicare

Dincolo de proiectele de infrastructură și investițiile consistente, anul 2025 a adus la Roznov și o serie de activități comunitare care au conturat viața socială și culturală a orașului. Evenimentele organizate sau susținute de administrația locală au urmărit atât păstrarea tradițiilor, cât și implicarea directă a cetățenilor în viața comunității.

Roznovul își amintește

Evenimentele cu încărcătură istorică au ocupat un loc important în calendarul local. Ziua Unirii Principatelor Române a fost marcată prin tradiționala Horă a Unirii, la care au participat elevi, cadre didactice și locuitori ai orașului. De asemenea, Ziua Eroilor și 1 Decembrie au fost comemorate prin ceremonii oficiale, depuneri de coroane și momente de reculegere, menite să păstreze vie memoria celor care au contribuit la istoria națională.

Pentru oameni

Administrația locală a pus accent și pe momente dedicate comunității. Ziua Femeii a fost celebrată prin acțiuni speciale, într-un gest de apreciere pentru rolul femeilor în viața socială. Astfel de inițiative au avut ca scop nu doar marcarea unor date din calendar, ci și consolidarea relațiilor dintre oameni.

Tradiția merge mai departe

Ziua Iei a devenit un punct de atracție în viața orașului, aducând în prim-plan portul popular și valorile tradiționale. Copiii îmbrăcați în costume populare, momentele artistice și concursurile organizate au transformat evenimentul într-o lecție vie despre identitate și apartenență.

Sănătatea, prioritate

Unul dintre cele mai concrete demersuri a fost Caravana de screening pentru depistarea tuberculozei, care a adus serviciile medicale mai aproape de oameni. Acțiunea a vizat în special prevenția și accesul rapid la investigații, pentru categoriile vulnerabile.

Orașul curat începe cu fiecare dintre noi

Ziua Națională a Curățeniei a mobilizat voluntari din comunitate în acțiuni de ecologizare. Mesajul a fost unul clar: responsabilitatea pentru spațiul public nu aparține doar autorităților, ci fiecărui locuitor.

Solidaritate în fapte

Evenimentele caritabile, precum spectacolul „Speranță prin muzică și dans”, au demonstrat că Roznovul poate fi solidar în momente dificile. Acțiunea a fost dedicată sprijinirii comunităților afectate din zona Valea Muntelui.

Credință și comunitate

Sfințirea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost unul dintre cele mai importante momente pentru comunitate, reunind numeroși credincioși și subliniind rolul bisericii în viața orașului. Evenimentele dedicate elevilor, festivitățile de final de an școlar și momentele de sărbători, cu colindători primiți în instituții, au completat tabloul unei comunități active și implicate.

Roznovul în dialog cu alte comunități

Participarea la evenimente precum Summitul Primarilor de la Iași arată preocuparea administrației pentru schimbul de experiență și pentru identificarea unor soluții de dezvoltare adaptate realităților locale. Toate aceste activități arată că dezvoltarea unui oraș nu înseamnă doar investiții și lucrări, ci și oameni, tradiții și implicare. La Roznov, cel puțin la nivelul raportului administrativ, cele două direcții merg mână în mână.

Marius Ciprian BARNA