Suspiciuni de fraudă în comerțul cu autoturisme second-hand cu ramificații în Neamț – prejudiciul a fost estimat la 26 milioane de lei

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au identificat un mecanism de fraudă fiscală în comerțul cu autoturisme second-hand. „În urma unor verificări complexe în mai multe județe ale țării (Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu) și a schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene, inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au descoperit și destructurat un mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerțul intracomunitar cu autoturisme second-hand, prin intermediul căruia au fost introduse pe piața din România peste 2.000 de autoturisme”, anunță ANAF.

Verificările efectuate au stabilit un prejudiciu estimat adus bugetului general consolidat de peste 26 milioane lei, iar pentru recuperarea banilor au fost instituite măsuri asigurătorii pe imobile și conturi bancare de 21,34 milioane lei. „Investigațiile desfășurate au evidențiat existența unui mecanism organizat de fraudare a TVA, bazat pe utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia exclusiv pentru efectuarea de achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA, în România. Pentru a avea continuitate în practicile evazioniste, în cazul în care era anulat codul de TVA al unei societăți, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăți, menținând același mod de operare și același circuit comercial fraudulos”, mai arată sursa citată.

Autoturismele erau ulterior comercializate în România prin utilizarea unor documente susceptibile de a nu reflecta circuitul comercial real, în scopul diminuării artificiale a bazei impozabile, disimulării provenienței intracomunitare și al sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Verificările au evidențiat suspiciuni care indică interesele ilegale ale coordonatorilor schemei evazioniste, privind:

întocmirea pe teritoriul României a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia;
utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau în alb;
întocmirea succesivă a unor contracte între persoane fizice pentru ascunderea furnizorului real al autoturismelor;
folosirea unor persoane interpuse sau a unor persoane care au declarat că nu aveau cunoștință despre tranzacțiile efectuate în numele lor;
prezentarea la înmatriculare a unor documente emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat efectuarea operațiunilor comerciale.

Analiza documentelor comerciale a evidențiat că, în anumite cazuri, valoarea înscrisă în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania, rezultând o diminuare artificială a bazei de impozitare.

Investigațiile au relevat că persoanele implicate gestionau întregul circuit comercial: identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăților externe, promovarea autovehiculelor pe platforme online și în parcuri auto, punerea acestora la dispoziția cumpărătorilor, întocmirea documentelor de vânzare și încasarea contravalorii acestora. „În realitate, activitatea economică se desfășura pe teritoriul României, în timp ce societățile externe aveau rolul exclusiv de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA. Verificările continuă în vederea stabilirii întregii dimensiuni a activității ilicite, recuperării integrale a prejudiciului și dispunerii tuturor măsurilor legale care se impun”, spun finanțiștii.

(G. S.)