Acasă Actual Soarta a 11 monumente istorice din Neamț este în mâna ministrului Shhaideh

Soarta a 11 monumente istorice din Neamț este în mâna ministrului Shhaideh

”Sfânta Mănăstire Văratec”, așa cum este trecută în scriptele Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, este singurul obiectiv din judeul Neamț care a obținut, din start, finanțare europeană prin POR, Axa 5.1,  pentru restaurare, în vreme ce alte monumente, unele într-o stare care nu mai permite amânări, au fost respinse. La prima vedere, mecanismul care stă în spatele deciziei pare nu doar netransparent, ci și nedrept. Simpla comparație între starea în care se află biserica de la Văratec și starea deplorabilă a palatului ecumenic de la Mănăstirea Tazlău, de exemplu, este relevantă din punct de vedere al caracterului de urgență al intervenției.

Numai că nu gradul de ruinare este primordial pentru aprobarea unui proiect. Mecanismul este complex, funcționează după reguli stricte și detaliile sunt foarte importante. Însă și complicate de legislație din România, ambiguă și contradictorie pe alocuri. În aceste condiții, șansele de aprobare a unui proiect, indiferent de natura lui, stau în abilitatea și în rigoarea cu care a fost întocmit. Așa se explică faptul că există mănăstiri care au câte două, trei proiecte în derulare, în vreme ce altele nu ”prind” niciunul, deși ar avea mai mare nevoie.

Proiectele pentru monumentele istorice s-au depus în două etape. Prima a fost între 25 martie și 25 iunie 2016. Următoarea s-a încheiat în luna noiembrie, În primele trei luni, nu s-au depus decât vreo 7 proiecte și toate au intrat în etapa de verificare din punct de vedere al conformității și eligibilității.

Mănăstirea Tazlău, care a avut un lung șir de ghinioane, începând cu ratarea unui proiect întocmit de primărie și terminând cu redirecționarea unor fonduri de la Ministerul Culturii către Mănăstirea Agapia, a ratat din nou. Proiectul a fost respins din cauza unor probleme legate de persoana care, prin semnătură, urma să-și asume derularea lui. Starețul nu mai avea suficientă greutate, pentru că la nivelul BOR se hotărâse ca numai forurile ierahice superioare să răspundă din punct de vedere juridic. Pentru acest detaliu, singura ctitorie a lui Ștefan cel Mare neglijată complet, cu zidurile dărâmate, cu plăcuțe de avertizare peste tot și cu doar doi viețuitori, a pierdut primul tren. Nu, însă, și ultima șansă.

A fost o problemă, pentru noi, semnătura reprezentantului legal, care putea fi a episcopului sau a arhiepiscopului, dar nu a starețului”, a declarat Vasile Asandei, directorul ADRNE. ”A durat până ce s-a stabilit, la nivelul Bisericii Ortodoxe Române, cine are calitatea de responsabil legal, dar a fost un motiv pentru care proiectele n-au trecut în etapa următoare, pentru că acea semnătură este foarte importantă”.

Un alt aspect, cel puțin la fel de important, pentru că orice neconcordanță înseamnă sancționarea unui proiect muncit, este cel legat de limita de proprietate. Orice suprafață, fie ea și de doar câțiva metri pătrați, are un cuvânt decisiv de spus în cazul proiectelor europene. Or, în condițiile în care, îndeobște, în oricare colț al României există diferențe, aparent nesemnificative, între cadastru, registrul agricol și, uneori, chiar titlul de proprietate, niciun proiect nu are șanse să ajungă în faza de contractare până ce documentele nu sunt în regulă. Lămurirea acestor aspecte a lungit perioada de evaluare timp de un de zile.

Ghidul solicitantului trebuie respectat ad litteram, noi nu avem libertatea să-l interpretăm”, a adăugat directorul ADRNE. ”În acest ghid, există o grilă, pe care toată lumea o poate vedea, astfel încât să întocmească un proiect conform criteriilor care sunt punctate. Evaluatorii se raportează strict la grilă, stabilesc punctajul, iar proiectele care sunt conforme, eligibile și cu punctaj mai mare de 60 merg spre finanțare. Ulterior, beneficiarul trebuie să-și facă un proiect tehnic și să organizeze o licitație pentru constructor. Toate aceste etape durează, iar eu nu pot aprecia o situație de urgență decât din punct de vedere al concordanței dintre proiect și grila din ghidul solicitantului”.

Derularea proiectelor cu finanțare europeană este în atenția autorităților de audit naționale și europene și, dacă se constată erori, se pot rezilia contractele de finanțare, iar banii deja primiți trebuie returnați. Angajații ADRNE supraveghează fiecare pas, din momentul depunerii, până ce proiectul de pe hârtie devine obiectiv în teren, dar și ulterior, în perioada de garanție.

Avem foarte mult de lucru, în acest moment derulăm în jur de 800 de proiecte la nivelul regiunii”, a precizat directorul general Vasile Asandei. ”Ne-am concentrat pe activitățile pe care le avem de făcut, poate am neglijat partea de comunicare și, din acest motiv, au apărut unele suspiciuni cu privire la modalitatea în care sunt parcurse etapele de la înregistrare, la contractare. Vă asigur, însă, că nu există niciun alt criteriu în afara celor din ghiduri și nu există nicio influență, de nicio natură, din partea nimănui. Unul dintre obiectivele noastre este să-i încurajăm pe toți cei care vor să întocmească proiecte și să le oferim informațiile necesare. Iar dacă există exemple, cum este Dragomirna, care are două proiecte în derulare, explicația este că lucrează cu cineva care știe să întocmească proiectele după criteriile bine punctate. Nu este nimeni favorizat, așa cum nu este nimeni defavorizat. Lucrăm cât se poate de corect, pentru că orice eroare are consecințe deosebit de grave”.

* Urgențele de grad zero: Mănăstirea Tazlău și Muzeul Bicaz

După ce-au mai prins curaj, proprietarii de monumente s-au adresat ADRNE în număr mult mai mare în a doua etapă de depunere a proiectelor. În paralel, au fost reevaluate și cele respinse în primă fază din cauza unor ”detalii” de genul semnăturii responsabilului legal. În momentul de față, toate proiectele care au primit peste 60 de puncte la evaluare au șanse să beneficieze de finanțare. Banii sunt.

Regiunea Nord-Est are cea mai mare alocare de fonduri și anume 1,49 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Până acum, au fost contractate proiecte în valoare de doar 100 de milioane de euro. Programul Operațional Regional are 12 axe prioritare. Pentru unele, sunt deja depuse proiecte care depășesc cu mult fondurile existente, în timp ce, la alte capitole, există bani, dar nu sunt solicitări. Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este autoritatea care ar putea regla lucrurile, în sensul aprobării transferului unor sume dintr-un buzunar în altul. Soarta celor 11 obiective din județul Neamț – care, dacă nu prind acest tren, nu mai au nicio șansă până după anul 2010 – stă în mâna ministrului Sevil Shhaideh, omul care poate aproba suplimentarea fondurilor, de la 60 la 128 de milioane de euro. Vasile Asandei speră ca, până la sfârșitul lunii septembrie, să aibă un răspuns pozitiv din partea ministrului și să poată contracta toate proiectele.

Mănăstirea Tazlău este prima pe lista monumentelor aflate în mare pericol. Părintele stareț Iosif Chiriac este convins că ruinele casei domnești a lui Ștefan cel Mare nu mai pot rezista mult timp, iar, dacă se vor prăbuși cu totul, construcția nu va mai fi refăcută niciodată. Și se vor pierde și tunelurile de retragere, construite dedesubt. Biserica în sine, pe care multă lume o numește ”sora mai mică” a Mănăstirii Putna, pentru că are aceeași arhitectură, stă încă pe picioarele ei. Este afectată, însă, de umezeală și de igrasie și are nevoie de o restaurare făcută de specialiști. Ocazie cu care ar scăpa și de șinele de cale ferată încastrate în ziduri, cu scopul de a susține  cafasul (locul în care cânta corul la slujbe).

Dincolo de ineditul situației, totuși, niște șine de cale ferată, fie ele și vopsite, n-au ce căuta într-o mănăstire veche de peste 500 de ani.

Muzeul Bicaz, fostul Teatru Kalinderu, închis de 3 ani, din cauza unei ciuperci de lemn, a obținut, și el, peste 60 de puncte la evaluarea proiectului, dar mai puține decât Mănăstirea Tazlău. Finanțarea europeană este singura șansă pentru construcția afectată foarte serios de spori. Desigur, mai rămâne ca proprietarul să găsească și un constructor pe măsura misiunii dificile pe care o va avea de îndeplinit, iar, în această privință, ADR Nord-Est nu are niciun cuvânt de spus, deși ar fi de preferat ca firmele care execută lucrările la monumente istorice să aibă și specialiști în domeniu. Deocamdată, Muzeul Bicaz are tâmplăria scoasă, tencuiala răzuită parțial, exponatele depozitate la liceul din oraș și aceleași construcții în împrejurimi – un chioșc și un supermarket -, care au contribuit decisiv la menținerea apei pluviale la temelia clădirii și la apariția mediului necesar și suficient pentru dezvoltarea ciupercii.

Lista obiectivelor care așteaptă verdictul ministrului Shhaideh mai cuprinde Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Roman, Complexul monahal de la Mănăstirea Sihăstria, restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Secu, Casa Creangă din Târgu Neamț, Casa Hogaș din Piatra Neamț, Muzeul de istorie și arheologie din Piatra Neamț și Casa Nevruzzi din Roman.

Dintre toate, Casa Hogaș, care n-a avut parte niciodată de o restaurare completă, are fisuri vizibile, în mai toate încăperile, apărute în perioada când s-a lucrat la Curtea Domnească și traficul greu a fost deviat pe străzile la intersecția cărora se află.

Casa Nevruzzi, un edificiu care i-a găzduit pe regina Maria și pe regele Ferdinand în timpul războiului, adăpostește acum Muzeul de Istorie din Roman. Este o clădire impresionantă, cu arhitectură barocă și cu două nivele, care se află în proprietatea statului din 1934. După cel de Al Doilea Război Mondial a fost, rând pe rând, sediu al Comitetului de Partid, școală și casă de copii. Succesiunea de destinații a condus la multiple modificări interioare, pentru a da funcționalitatea necesară clădirii, așa încât restaurarea de acum este mai mult decât necesară.

În stare mult mai gravă se află Casa Celibidache din Roman. Din păcate, proiectul depus nu a întrunit numărul minim de puncte, iar construcția, aflată deja în pericol de prăbușire, nu mai are timp să aștepte până după 2020. A fost respins, de asemenea, proiectul bisericii de la Curtea Domnească din Piatra Neamț, altă ctitorie de-a lui Ștefan cel Mare, care n-a avut niciun fel de probleme până acum câțiva ani, când a început restaurarea ansamblului. Umezeala, care a afectat și pasajul, dar și Muzeul Cucuteni, a început să urce și în zidurile bisericii.

Eu am încurajat toți proprietarii de monumente interesați să întocmească proiecte europene”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Știu că munca la un astfel de proiect înseamnă bani, înseamnă timp și consum nervos, însă este, cu siguranță, o oportunitate care nu trebuie ratată. Nu știu care sunt motivele pentru care n-a trecut Casa Celibidache, de exemplu, o clădire care se află într-o situație foarte gravă, însă, dacă ar ajunge la faza de contractare celelalte proiecte, m-aș bucura foarte mult. E păcat să ni se acorde niște fonduri și să nu ne pricepem să le folosim”.

Cristina MIRCEA

 

 

 

Lasă un răspuns