Sistemul bancar din România s-a aflat de multe ori în mijlocul unor scandaluri naționale, multe din ele încheiate cu falimente răsunătoare. Bancorex, BancPost, Banca Internațională a Religiilor, Banca Româno-Turcă sunt doar câteva exemple care au produs drame adânci în societatea românească. Pe lângă sistemul bancar, cu reguli clare și la vedere, în România funcționează și un sistem al instituțiilor financiare nebancare, care însă creează celor care apelează la sprijinul lor impresia că funcționează exact ca o bancă. Una dintre aceste instituții este RoCredit IFN, cu sediul central la Baia Mare, dar cu o puternică filială la Piatra Neamț. Instituția nebancară de la Baia Mare acordă tot felul de credite doritorilor, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, de la credite de nevoie personale până la credite de investiții, de trezorerie, credit pe obiect sau credit de investiții. Unele bănci ar putea fi chiar invidioase pe o asemenea instituție nebancară, înființată în 2007, prin aportul de capital a 97 de persoane juridice și fizice. A primit, normal, avizul Băncii Naționale a României și funcționează.
În Neamț, filiala este foarte puternică și printre posesorii de acțiuni apar nume foarte cunoscute, precum Valerică Frățilă( fost vicepreședinte la Consiliul Județean, fost șef la Conservatori, în prezent la PER), Ioan Ouatu (fost șef la Pașapoarte, după o carieră prolifică în diferite direcții ale Poliției), Traian Chiriac (fost om de afaceri cu firme prospere, în prezent cu probleme de returnare a banilor la RoCredit), Ion Năstase (om de afaceri de mare succes, fost consilier județean PSD, expert contabil etc.) și mulți alții. Personajul central al filialei pare să fie Ioan Bădița, om cu multiple relații de pe vremea fostului regim, cel care, în 2007, a transformat Cooperativa de credit Moldova în parte a RoCredit. El a fost și președintele Partidului Socialist și apoi la partidul Umanist. Un alt personaj intrat în scenă este dl Ioan Bocancea, un mic întreprinzător care acum are reale probleme cu RoCredit și cu dl Bădița. Domnia sa a fost și membru în Partidul Umanist, a candidat la primăria Crăcăoani, a fost consilier local. Acuzele dânsului sunt grave. Noi vă lăsăm să savurați părți din ele, în ordinea în care au fost scrise. Despre istoria instituției nebancare din Piatra Neamț, despre credite, afaceri, bilete la ordin și adeverințe false pentru credite etc., totul în viziune dlui Bocancea.
CAR Moldova și restaurantul Diana
Domnul Bocancea povestește cum funcționa într-o anumită perioadă Cooperativa de credit Moldova: ”Odată cu transformarea CAR Moldova în RoCredit IFN s-a diversificat și paleta de creditare, apărând și acel credit de trezorerie. Am participat la aproape toate adunările generale. Iimpropriu spus generale, pentru că doar câteva familii – Bădița, Burlacu, Frățilă, Bocancea, Drăniceru, Sandu – și alți 3-4 membri participam. Se țineau la restaurantul Diana, al dlui Frățilă, unde, contra unor sume mici de bani, se luau decizii mari. Cum ar fi vânzarea spațiului (apartamentului) unde se afla CAR Moldova către Bădița Ioan, cu o sumă modică, când dl. Năstase, de la Actual Com, oferea triplul sumei, și apoi închirierea de către dl. Bădița către RoCredit a spațiului, cu o chirie lunară consistentă”.
Credite de trezorerie cu foloase cuvenite
Creditul de trezorerie, instrument de creditare al RoCredit, l-a tentat și pe domnul Bocancea, care povestește cum mergea treaba: ”În anul 2008, am luat cca 53 credite de trezorerie pe societate, chiar și câte 2-3 pe zi, în valoare de cca 10-12 miliarde. Toate au fost angajate cu forme de plată solide, însoțite de facturi. Toate au fost achitate la timp, cu dobânzile aferente, chiar și cu completările făcute de domnul Bădița, care mai adăuga câte un instrument de plată pentru mărirea sumei. Este bine de știut că acești bani erau folosiți potrivit destinației creditului. (…) Pentru fiecare sau aproape fiecare credit, eram forțați să depunem o sumă de bani pentru capitalul social, ceva la șef, ceva la Partid, ceva curcani, pui, furaje, că și copiii lui au credite și e greu. Greul familiei Bădița a trecut excelent prin criză, cu hectare cumpărate în intravilanul de la Girov (…)”.
Autodenunț Bocancea: credit cu adeverințe false
Aventura cu credite de trezorerie de la Rocredit pentru Ioan Bocancea cunoaște o nouă turnură în decembrie 2009. Atunci existau 3 credite de trezorerie, prin scontare, care erau acoperite cu bilete și cecuri de la furnizori. ”Din motive pe care nu le înțeleg, RoCredit nu a acționat pentru decontarea acestor forme de plată și am fost solicitat să le achit eu în calitate de girant.”
Domnul Bădița spune că, de fapt, lucrurile stau altfel: ”Dl Bocancea avea instrumente de plată de la furnizori, dar și furnizorii aveau aceleași instrumente de la dânsul. Practic, se acopereau unul pe altul”. Și că de aceea ar fi venit domnia sa pentru refinanțare.
Domnul Bocancea declară că soluția a venit chiar de la Bădița și aduce un argument: nimeni nu i-a dat înapoi biletele la ordin decât după 3 ani, când nu mai avea ce face cu ele. Dar să-i dăm cuvântul:
”În decembrie 2009, dl. Bădița și analistul de credite Silviu Stoica au venit cu o propunere de creditare, promițându-mi că totul va fi bine, dacă fac un credit pe persoană fizică, că altfel banca se desființează și pierd cele 65.000 din capital. Le-am explicat că, atât eu, cât și soția mea, nu aveam carte de muncă. Dl. Bădița l-a rugat pe Silviu să ne facă un credit, iar împreună cu el să facem adeverințe false, drept dovadă că e și scrisul lui dlui Stoica, care a completat datele de identificare ale angajatorului, să ne punem salarii măricele, că BNR nu controlează și să nu spunem la nimeni. Cele spuse de mine pot fi confirmate de dl. Burlacu Mihai, contabil șef, care a stat deoparte de acest credit, și de Drăniceru Ana, casiera, și de Sandu Ioan. (…) Cu toate că «veniturile» din adeverințe erau de 3.350 lei, iar normele BNR spuneau că o familie formată din 4 persoane nu se putea împrumuta sau să aibă rată sau grad de îndatorare de cca 50%, ei mi-au făcut o rată de 5.332,62 lei pe lună. Ei cunoșteau că eu mai aveam și alte credite pentru nevoi personale, la alte bănci, adică aveam un grad maxim de îndatorare permis de băncile agreate de BNR. Văzând că directorul de la Libra Bank vrea și el «ceva» și nu dă drumul la garanții (Dl Bocancea avea 2 credite la Libra, unul pe societate, cu garanții materiale, și altul pe persoană fizică), pe 29 decembrie 2009, cu aceleași adeverințe, am mai pus de un credit de 25.000 lei, bani care nu au ajuns la Libra niciodată. Acest credit nu a fost semnat de unul dintre garanții ipotecari, lucru care-l poate confirma d-na Bloju Veronica, dar s-a dat drumul la credit pentru directorul Bădița și directorul de la Libra. Atât eu, cât și soția, nu am ridicat de la caserie niciun leu, așa cum reiese din documentele de casă. Eu nu am transferat niciun ban, nu am dat ordin să se facă asemenea transfer. (…) Toți banii care au făcut obiectul celor 2 credite au fost la cheremul dlui Bădița și al dlui Stoica Silviu. Au plătit ce au vrut cu ei, au dat «obligația» față de Libra: eu și soția mea nu am plecat cu niciun leu din RoCredit IFN de pe urma acestor 2 credite, nici atunci, nici de atunci și până astăzi.”
Întrebarea care persistă astăzi ar fi următoarea: de ce a fost nevoie de un al doilea credit, făcut cu aceleași adeverințe, și nu a fost făcut un singur credit, cu 4 zile înainte? Ce s-a întâmplat cu cei 25.000 de lei este o întrebare la care Bocancea nu are răspuns. El susține că banii nu au ajuns la Libra și probează cu extrase de cont.
”Toate sunt minciuni”, spune Bădița
Ioan Bădița, cel care este acuzat de dl Bocancea, a venit la redacție și a încercat să demonteze toate acuzele. În primul rând, a precizat că-l știe bine pe Bocancea și că l-a luat, într-un fel, sub aripă, politic vorbind, când l-a sprijinit să ajungă consilier local și director la o instituție de nivel județean. Apoi a parat și a declarat: ”Toate sunt minciuni. Adevărat este că a luat niște credite și nu le-a achitat. Noi am încercat să-l ajutăm. În povestea cu creditele de trezorerie, el a venit să le refinanțeze și noi am acceptat, cu condiția să aducă garanții. Am plătit cele două credite de la Libra și am trecut garanțiile la noi. În privința adeverințelor false, este problema domniei sale. Noi le-am luat așa cum le-a adus. Dacă este un fals, să răspundă. Noi nu avem ce să-i facem.”
Valentin BĂLĂNESCU