Dulcele gust al sării (II): Gabriel Muraru - De strajă Sării țării pus

Gabriel Muraru a ajuns director general la Societatea Națională a Sării la propunerea lui Gheorghe Ștefan. Indiferent cât de mult se va vorbi despre competențe manageriale, despre geniul în afaceri al lui Gabriel Muraru – deși Tribunalele Comerciale și Buletinul Firmelor aflate în Insolvență arată altceva – primordială a fost recomandarea primarului din Piatra Neamț. Cum a condus efectiv Gabriel Muraru este o cu totul altă poveste și cu greu i se pot reproșa lui Gheorghe Ștefan găinăriile fostului său consilier personal. Doi ani și trei luni a condus SALROM managerul venit din Neamț, între 27 iulie 2010 și 12 decembrie 2012. Pentru perioada respectivă există câteva teancuri de rapoarte de control, de la diferite instituții abilitate, în frunte cu Curtea de Conturi, care arată că există foarte multe semne de întrebare cu privire la modul în care a fost administrată Societatea Națională a Sării SA (SNS SA). Se vorbește despre contracte discutabile, subcontractări discutabile, neîndeplinirea unor minime atribuții de serviciu și o defavorizare a statului român (încă proprietarul sării) în detrimentul unor terți. Pe parcursul câtorva episoade, vom vorbi despre cum un om plecat din Neamț a reușit să dea de lucru inspectorilor de la Curtea de Conturi și, dacă protecția lansată dinspre PSD nu va funcționa, procurorilor și avocaților.

Prelungire și mărire de tarife pentru Scorseze

Orice bogăție natură a României trebuie păzită. Este sloganul după care se ghidează toți guvernanții români. Mai în glumă, mai în serios, un mare șef de firmă de pază spunea, în cunoștință de cauză, că în România există două categorii de cetățeni – cei care fură și cei care păzesc – și că, de multe ori, ei ajung să se confunde. De aceea, continua el, niciodată nu se ajunge în faliment cu o firmă de pază. Decât dacă există interesul de a nu plăti impozite și taxe.

Revenind la subiectul nostru, Gabriel Muraru a acordat o mare atenție pentru paza obiectivelor aparținând de Societatea Națională a Sării SA. Atât de mare, încât se face trimitere în acte oficiale la zeci de mii de ore plătite peste numărul de ore posibil de efectuat și despre tarife mărite în timpul derulării contractelor.

Un prim contract care a intrat în discuție este cel cu SC Scorseze Security Internațional SRL București. Firma cu pricina avea un contract încheiat în 2009, valabil până în aprilie 2010. Tarifele la care lucra, stabilite prin contract, au fost cuprinse între 5,9 – 7,32 lei/ post/ oră, plus TVA, pentru mai multe locuri din țară și sediul central. Un preț rezonabil. Numai că, prin diferite acte adiționale, a fost prelungită durata contractului până în august 2011. Gabriel Muraru, la două luni după ce a ajuns director, a încheiat un alt act adițional prin care era de acord cu majorarea prețului la valori cuprinse între 6,25 – 7,15 lei/ oră/ post, tot în funcție de complexitatea postului. De ce a fost acceptată această majorare, care nu era stabilită în actele adiționale de prelungire a contractului, semnate de fostul director, este o dilemă care poate fi lămurită doar de cel în cauză.

Din punctul de vedere al nemțenilor, să menționăm că, la înființare, societatea a deschis un punct de lucru în Piatra Neamț, str. Paltinilor, bl. 6, sc. C, et. 4, lucru posibil datorită legăturilor strânse dintre unul dintre patronii de la acea vreme și Ionel Ioniță, actualul șef de la firma Pretorian, membru al ordinului Cavalerilor de Malta.

În ziua în care se semna majorarea tarifelor, cele două părți – regia de stat condusă de Gabriel Muraru și Scorseze Security Internațional – au hotărât să cesioneze contractul către o firmă de pază din Piatra Neamț, expandată în întreaga țară pe contracte cu entități ale statului român. Este vorba despre servicii de pază pentru Salina Praid, Târgu Ocna, Cacica, Ocna Dej, pe o perioadă cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 14 august 2011. Numai că, de data aceasta, contractul cu firma din Piatra Neamț cuprindea alte tarife, mai mari: între 7,25 – 7,67 lei/ oră/ post.

Pentru aceasta, s-a mai apelat o dată la soluția salvatoare a unui act adițional, care să statueze noul preț. Alte acte adiționale venite în timp sunt încheiate pentru suplimentarea unor posturi de pază, dar despre ele, cu altă ocazie.

Dacă facem apel strict la prevederile contractuale, putem constata și posibile pagube produse Societății Naționale a Sării SA sau beneficii ale prestatorilor de servicii. Firma bucureșteană, cu legături la Piatra Neamț după cum am văzut, a acceptat cesionarea contractului de pază pentru obiectivele amintite, în folosul firmei pietrene, cu condiția să fie acceptate întocmai prevederile contractului existent. Deci și tariful stabilit în contract. Lucru care nu s-a respectat. Firma din Piatra Neamț (locul de unde a plecat și Gabriel Muraru în afaceri, din postura de consilier personal al primarului Gheorghe Ștefan) avea tarife mai mari cu 0,35 lei/ oră/ post. Dacă prețul este sau nu justificat, nu-i problema noastră. Consemnăm însă că, în felul acesta, au fost suplimentate plățile cu peste 1,5 miliarde lei vechi. Cu TVA inclus. Dacă la suma respectivă mai adăugăm suplimentări de posturi operate la Salina Praid și că, în perioada octombrie 2010 – august 2012, s-au plătit în plus între 800 și 1850 de ore lunar, rezultă încă 1,1 miliarde cost suplimentar față de contractul inițial. Tot cu TVA inclus.

Totalul exact este de 279.665,38 lei noi, sumă cu care ar fi crescut nejustificat cheltuielile Societății Naționale a Sării SA, lucru care, dacă este adevărat, ar însemna și prejudicierea bugetului de stat întrucât a fost redus artificial impozitul pe profit.

Rămâne de văzut dacă cei abilitați să facă controale și să constate eventualele prejudicii vor merge mai departe, să verifice toate facturile către firmele despre care am discutat și să aplice corecțiile necesare, inclusiv măsuri pentru recuperarea eventualelor prejudicii.

Gabriel Muraru și G4S Secure Solutions: 9,8 miliarde

Serviciile de pază au devenit o preocupare atât de importantă pentru Gabriel Muraru încât, fără aprobarea Consiliului de administrație al Societății Naționale a Sării, a mai încheiat un contract (2412 din 13.09. 2011) cu SC G4S Secure Solutions SRL, pentru servicii de pază și intervenție la 7 obiective: Râmnicu-Vâlcea, Ocna Mureș, Cacica, Târgu Ocna, Ocna Dej, Slănic și Praid. În acest contract, tarifele sunt mai mari decât în cele cu Scorseze. Încep de la 8 lei și ajungân până la 9,25 lei/ oră/ post.

Ce i se poate reproșa lui Gabriel Muraru în privința acestui contract? Se pare că destul de multe, în afara faptului că nu a anunțat Consiliul de administrație. Contractul, cu o valoare destul de mare (989.537,15 lei), a fost încheiat prin procedura ”cerere de ofertă”. Asta în condițiile în care, la data semnării contractului, exista deja contractul cu Scorseze, la prețuri mult mai mici chiar și după majorarea artificială. Făcând un calcul procentual, vorbim despre tarife mai mari cu 20 până la 30%!!! Care ar putea fi justificările unor contracte dublate, cu prețuri mai mari, este greu de intuit. Să reținem suma de 9,8 miliarde lei vechi, achitată pentru aceste servicii.

Acuza cea mai importantă vine tot din nerespectarea clauzelor contractuale. Sau din forțarea lor. Câteva exemple pot fi relevante. Revenim la Praid, unde deja apăreau ore în plus față de contract, facturate și acceptate la plată. Prin acest nou contract, la sucursala Salina Praid s-a decontat un plus de 34.486 ore, ceea ce a însemnat plăți suplimentare de peste 3 miliarde vechi față de prevederile contractului. Pe aceeași rețetă s-a mers și la alte sucursale, la facturarea serviciilor.

Controul efectuat pe acest contract scoate în evidență consecințe economico-financiare importante: majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare cu aproximativ 8 miliarde lei vechi, diminuarea impozitului pe profit în mod corespunzător și, în cazul în care contractele conțin vicii de fond, putem vorbi despre plăți necuvenite de aproape 10 miliarde lei vechi. Și aici s-a vorbit despre servicii de subcontractare către o firmă apropiată de Gabriel Muraru, dar amănunte nu au putut fi obținute. Zidul tăcerii după primele articole publicate de noi sunt tot mai greu de penetrat, în ciuda adversității de care s-a ”bucurat” Muraru din partea sindicatelor sau a unor membrii din echipa de conducere, obligați să semneze contracte despre care știau că sunt la limita legii.

Bătălia pentru brand-uirea sării românești

Dacă-i vorba de cheltuit bani pentru brand-uit ceva, nu putea lipsi Gabriel Muraru, managerul plecat din Neamț și bun de pus pe orice post unde statul este proprietar. Este drept că, de data aceasta, există un contract încheiat în baza unei decizii a Consiliului de Administrație și că primele demersuri le-a făcut fostul director.

Gabriel Muraru a considerat că firma care câștigase inițial contractul de brand-uire (Brands Talk Advertising SRL – vom reveni și asupra acestei societăți și legăturilor dintre aceasta, SN a Sării SA și alte contracte derulate, în dreptul cărora se remarcă semne de întrebare) nu a adus soluții care să corespundă pe deplin strategiei societății. Și a propus derularea unui alt contract, cu o altă societate, Springboard Consulting SRL, cu care s-a încheiat contractul 321 din 3 noiembrie 2010, în valoare de 74.400 lei. Să menționăm că prima firmă fusese deja plătită pentru elaborarea strategiei, poziționarea și arhitectura de brand, precum și construirea identității de brand.

Noua societate, condusă de o doamnă, Iulia Andreșoiu pe numele ei, a prestat serviciile din contract și, conform procesului verbal de recepție 8696 din 4 noiembrie – nota bene!!!, la o zi după încheierea contractului -, a acceptat la plată factura în valoare de 74.400 lei. Să remarcăm rapiditatea cu care a fost ”brenduită” ditamai societatea și produsele ei, doar într-o zi și o noapte, precum și profesionalismul noii societăți.

Care profesionalism a fost așa de mare încât documentația, transmisă către Societatea Națională a Sării SA și recepționată prin proces verbal în 4 noiembrie, cuprinde o strategie de marketing întocmită – sau cel puțin datată -, în septembrie 2010 și octombrie 2010, adică înainte de apariția oficială a nevoii (nota de fundamentare a achiziției, din 28 octombrie) și a contractului, semnat în noiembrie!!!

Inadvertențele cu privire la acest contract nu se opresc aici și totul duce la concluzia că avem de-a face cu o comandă specială. De exemplu, în actele oficiale ale SN a Sării SA nu e nimic trecut la numărul 8696, număr la care ar trebui să existe procesul verbal de recepție. Dacă gândim această scăpare că este doar o neglijență funcționărească, mai greu de explicat ar fi societatea cum societatea Springboard Consulting SRL București nu a raportat activitate în anul 2010, în care a încheiat contractul despre care vorbim! (!!!!vezi foto, cu săgeată roșie spre intervalul dintre anii 2009 și 2011!!!!)

Nu îndrăznim să ne gândim la operațiuni neînregistrate în contabilitate sau alte asemenea lucruri nesărate, dar oricum lucrurile put urât de tot și explicații ar fi de dat, chiar dacă suma este destul de mică, raportat la imensitatea plăților pe alte servicii cu impact direct asupra prețului de cost al sării.

Gabriel Muraru n-a părut mulțumit nici cu noul contract, achitat la finalul anului 2010, și, în martie 2011, se încheie o convenție civilă cu domnul Petre Daniel, care are în vedere iarăși prestarea ”de servicii de marketing pentru redefinirea identității corporate a societății precum și în vederea definitivării procesului de construcție a identității de brand, pentru produsele SN aSării SA, respectiv redefinirea identității corporate Salrom, definirea valorilor, a viziunii și misiunii, întocmirea briefului de creație pentru construirea identității vizuale a brandului (logo, nume, slogan) etc…”

După cum vedeți, se reiau exact aceleași idei, concepte pentru care existau deja două contracte, unul achitat integral, celălat parțial. Dacă ar fi să ne dăm cu părerea, abia ultimul contract – beneficiar fiind un cadru universitar – s-a derulat normal și a creat ceva. În rest, a fost vorba despre pseudo-contracte, menite să mulțumească persoane sau instituții. Pentru strategii de marketing s-au cheltuit în felul acesta peste 2 miliarde lei vechi, pe două contracte și o conveție civilă, existând indicii serioase că este vorba despre cheltuieli greu de justificat în mod real.

[message_box title=”Ce i se pregătește lui Gabriel Muraru” color=”red”]
Gabriel Muraru, în ciuda scandalurilor în care a fost implicat, o duce bine mersi și merge înainte. Se cunosc deja binefacerile sării asupra stării de imunitate. Este, în definitiv, un om care a reușit și care are suficiente resurse pentru a se reinventa de fiecare dată când trebuie.

Cum spuneam deja, el a pierdut la un moment dat cursa pentru postul de director la SMART, prestatorul de servicii pentru Hidroelectrica, loc tentant prin sumele imense puse în joc. Acum, pare să se fi orientat – sau să fie orientat – spre un alt domeniu de activitate, în care se vehiculează sume tot mari, unde există servicii de marketing, pază, participări la târguri internaționale ș.a.m.d. Și anume Ministerul Transporturilor.

Aparent, este greu de făcut o legătură între noul ministru, Ramona Mănescu, sau alte persoane cu greutate din minister și Gabriel Muraru. Ori o legătură între competențele lui de a vinde costume și cravate sau pachete de turism și o companie aflată sub tutela Transporturilor, mai ales acum, după eșecul privatizării CFR Marfă. Dincolo de aparență, circulă zvonul potrivit căruia, în mai puțin de o săptămână, foarte discret, Gabriel Muraru ar urma să fie numit șef la una dintre unitățile care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor. La CFR Marfă, unde privatizarea a eșuat, s-ar putea face o legătură pornind de la avocații care au reprezentat părțile și de la interesul lui Gruia Stoica de a avea un om pe care să se poată baza până la o nouă procedură de scoatere la vânzare. Ar mai fi variantele CFR Călători, sau Societatea Națională a Căilor Ferate Române, sau chiar Compania Națională a Căilor Ferate Române. Orice ar fi, dacă va fi, pentru nemțeni este bine că vor mai avea un reprezentat la un asemenea nivel, care, indiferent ce culoare are, rămâne mereu înalt.[/message_box]

Valentin BĂLĂNESCU