În anii copilăriei mele, Duminica Mare era o zi de basm. În pomenita zi, saltimbancii, actorii de circ cu mimică bută, pripășiți în cetatea de sub Cozla, strigam din rărunchi:
”Lume, lume,/Soro lume,/Veniți să vedeți femeia cu barbă,/Omul mic, cu capul mare…”
Evident nu ne refeream la femeia cu barbă de la Eurovision, aia ce a băgat în sperieți mulți telespectatori. Pietrenii, cu mic, cu mare, ascultători și îmbrăcați frumos, se buluceau per pedes apostolum spre ulița Petru Rareș care-i ducea la iarmarocul anual, organizat pe maulul drept al Cuiejdiului, cam pe unde e așezat Kauflandul de azi. La bâlci… ca la bâlci: scrâncioburi domoale pentru kinderi cuminți, iujuri vijelioase pentru înamorați, bărci de dat peste cap, paiațe care scoteau foc pe gură și… femeia cu barbă. Punctul de atracție al curioșilor – zidul curajului, unde niște motocicliști săriți de pe fix doreau să zboare spre cer. Lume puhoi, ca la comedie. Și târgoveți și țărani de prin satele megieșe. Nici hoții de buzunare nu lipseau, își frecau mâinile de bucurie: prea mulți gură-cască, cu portofelele la vedere. O clipă de neatenție și rămâneau lefteri. În fond, hoții se distrau, făceau bani nemunciți, dacă le mergea.
Cine fură parte-și face!
Anul școlar curent e pe ducă. În timp ce elevii merituoși se visează deja premianți cu coroniță, diplomă și cărți, loazele leneșe se opintesc din greu să promoveze clasa, folosind toate metodele cunoscute, inclusiv copiatul, hoția. Și în acest an BAC-ul, care începe peste câteva zile, se anunță o nucă tare pentru unii din candidați. Asta nu înseamnă că s-a renunțat la tradiționalele banchete de absolvire. Mai nou se organizează în Bulgaria vecină și prietenă. Să nu mai afle și Ministerul Educației ce și cum.
Studenții au intrat și ei în fibrilații, a început sesiunea. Nu toți studenții sunt panicați, cei calmi se bazează pe fraudarea examenelor și apelează la cele mai sofisticate scule. ”Nu ești student dacă n-ai copiat măcar o dată la un profesor ranchinos” – zic studenții bătrâni, din cei care au repetat câțiva ani pentru consolidarea materiei. Mai toți am auzit asta în studenție și încă mai trăiește zile de glorie. Și apoi și hoția a evoluat odată cu tehnica. Cu 10-20 de ani în urmă, profesorii erau furați cu fițuica, serveta sau copiatul de la colegi. Ultimul răcnet în materie de fraudat examenele se bazează pe scule deștepte. Prima din ele, care scoate mulți studenți leneși din necaz, se numește ”micro-căști cu microvibrații pe timpan”. Costă 69,99 lei și se găsește în orice cămin studențesc occidentalizat. Casca intră complet în ureche, nu se observă nimic în exterior. Nu are fire. E cel mai discret mod de a comunica cu cei care dictează rezolvările. Scula garantează oricui reușita la examen.
Ceasul GSM costă 199,00 lei și, evident, este performant. Studentul care-l cumpără procedează simplu: descarcă de pe calculatorul propriu pe ceas materialele necesare la examen și poate copia în voie fără a mai depinde de vreunul de acasă care să-i dicteze. De pixul cu ultraviolete ați auzit? Este un instrument cu care, dacă scrii, nu se vede nimic. La capătul pixului e un bec mov, pe care, dacă îl pui peste foaie, vezi ce ai scris. Îți poți face astfel liniștit subiectele acasă, iar la examen copiezi în liniște. Mai amintim metodele copiuța de pe talpa piciorului și copiuța de pe spatele sticlei de suc.
De ce nu mai învață tineretul studios? Pentru că tot șomer ajunge. Paradoxal sau nu, și profesorii pastișează când își dau doctoratele, cu scuza ”cărțile din cărți se scriu”.
Să nu furi
Așa zice una din cele 10 porunci. Frumos, nu? Evident. Numai că la noi furtul a ajuns sport național. Faimosul Orlando zis Paul Bumberică (sau viceversa), din municipiul reședință de județ, puștan de 13 ani, jefuiește pe oricine, ziua în amiaza mare. Normal, fiecare face ce pricepe și ce vede în familia lui. Țara în care taragotul lui Dumitru Fărcaș este furat nu este privită cu simpatie în Europa. Bășcălioșii susțin că hoțul taragotului în mod sigur e politician, că numai politicieniii știu că cânte la tromboane, mai ales în companiile electorale.
Străinii consideră România o țară second class. Auziți ce zic despre noi:
”Domnilor, în Romania se fura ca-n codru, se fură de se smintește, se fură orice. Fură baronii de la Putere, dar și din opoziție. Se fură cu entuziasm, se fură comunist și capitalist. Micile găinării nici nu mai sunt pomenite, le pomenim în cartierul Ciritei, din municipiul Piatra-Neamț. Pe strada Ion Ionescu de la Brad, într-o noapte, s-a furat de la o vilă un gard de fier forjat. Un gard de milioane. Hoțul nu s-a prins. Cine a suportat pagubele? Turcul, desigur! Pe aceeași uliță, vecinul celui cu gardul, a fost tâlharit de 14 ori! I s-au subtilizat ciocane, baroase, răngi, menghine, cazane… Numai fier vechi. Evident, tâlharii nu au fost prinși, nici n-o să fie. Reacția mioriticilor săraci, dar cinstiți, e de evidentă indignare, de revoltă, de protest. Ce facem?
Prof. Dumitru RUSU