Banii nemțenilor prin filtrul controlului de legalitate

În 16 pagini scrise cu litere destul de mari, plus câteva grafice și tabele, Curtea de Conturi din Neamț a realizat o sinteză asupra modului cum au fost cheltuiți banii nemțenilor de către administrația locală. Evident, Curtea nu a putut controla toate entitățile care folosesc bani publici, dar sinteza este relevantă pentru starea unui județ sărac, precum Neamț, într-un an electoral, cu mari schimbări la nivelul administrației, cu final de mandat pentru unii și planuri de cheltuit bani publici pentru alții.

În raport se precizază sec că: ”la nivelul unităților administrativ-teritoriale au fost realizate, până la data raportării, un număr de 36 acțiuni de control/ audit, din care 27 acțiuni de audit financiar asupra conturilor de execuție bugetară pe anul 2012”,plus ”7 acțiuni de control realizate: o acțiune de control asupra modului de administrare a patrimoniului public și privat la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț și 4 acțiuni de control al modului de utilizare a alocațiilor bugetare pentru investiții în unitățile administrativ-teritoriale la UATC Vânători, UATC Țibucani, UATM Roman și UATC Săbăoani, controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al unității administrativ-teritoriale la S.C. Locativ Serv SRL și Compania Județeană Apa Serv SA.”

Practic, au scăpat de verificări 52 de comune, care sunt și ordonatori principali de credite. Mult mai important este altceva, că nu au fost controlate decât 2 societăți comerciale de interes local, adică societăți aflate în subordinea consiliilor județene, municipale, orășenești și chiar comunale. Controalele din anii trecuți – exemplul de la Perla Invest Piatra Neamț este unul relevant – au arătat că afacerile păguboase sunt la acest nivel, că aici s-au dat cele mai multe tunuri. Toată lumea știe de incapacitatea de administrare a societăților Primăriei Piatra Neamț, despre Drupo de la județ, despre falimentul mai multor socități ale Primăriei Roman. Exemple sunt destule. Probabil că un an de controale la aceste societăți ar fi extrem de instructive. Oricum, valoarea prejudiciului constatat la nivelul instituțiilor controlate este de 7.507.000 lei, iar valoarea abaterilor financiar contabil a fost de peste 101.610.000 lei. Sume mari, chiar foarte mari.

Piatra Neamț, primul loc la ”prejudicii”

Potrivit raportului Curții de Conturi, pe primul loc la nivelul prejudiciilor constatate stă Primăria Piatra Neamț, cu 1.661.000 lei, la un nivel de 4.138.000 lei abateri financiar contabile. Spicuind raportul, nu apar mari noutăți față de anii trecuți, când primăria pietreană ocupa același loc, dar acest lucru nu a deranjat-o în vreun fel.

Atrag, din nou, atenția lucrările neexecutate, supradimensionate, dar plătite. S-au constituit comisii care au constatat aceste nereguli și ele au fost trecute conștiincios în raport, care constată ”plăți nelegale estimate 610. 000 mii lei și urmează înșiruirea:

«– la obiectivul de investiții ,,Centrul Social Pietricica” Piatra Neamț – s-au estimat lucrări neexecutate, pretinse la plată de constructor și achitate de către beneficiar, însumând 47 mii lei și la obiectivul ,,Extindere tribune stadion” – 41 mii lei;

– la lucrările de reparații stradale, constructorul a introdus în situațiile de plată un volum de transport superior celui efectiv prestat, în valoare de 46 mii lei;

– lucrările de investiții la obiectivul ,,Construire 30 module sociale cu 2 apartamente” au fost supradimensionate prin neexecutarea unor cantități cuprinse în situația de lucrări ,,Parcare” în valoare de 28 mii lei;

– constructorul a supradimensionat cu 16 mii lei situația de lucrări aferentă instalației de gaze naturale la obiectivul de investiții ,,Locuințe sociale cartier Văleni”, prin includerea unei cantități de țeavă mai mare decât cea pusă în operă;

– la lucrările de reparații bănci stradale și coșuri de gunoi – s-a constatat includerea nejustificată în situațiile de plată a unor tarife majorate față de cele din ofertă (74 mii lei);

– prestatorul a majorat nejustificat prețurile pentru activitățile de întreținere/ service la ornamente iluminat stradal (108 mii lei);

– într-un contractul de asociere s-au acceptat la plată deconturi pentru justificarea unor cheltuieli care exced prevederilor contractuale (63 mii lei);

– constructorul a practicat în situațiile de lucrări de reparații (piața centrală, ștrand, locuri de joacă și mobilier stradal) sporuri la manoperă și utilaje, în baza unor prevederi legale neaplicabile acestor categorii de lucrări, valoarea acestor sporuri percepute nelegal fiind estimată la 134 mii lei.”

Diferența de prejudiciu are, și ea, surse destul de bine stabilite: 989.000 lei pentru că ”nu s-a stabilit și încasat impozitul pe terenurile și clădirile proprietatea unităților administrativ-teritoriale și taxa pe terenurile și clădirile concesionate sau închiriate persoanelor fizice și juridice; 158.000 lei pentru că, din veniturile încasate din închirierea spațiilor aparținând domeniului public al Consiliului Local Piatra Neamț, s-a constatat că unitățile școlare gimnaziale și liceale de învățământ, în calitate de titulari ai dreptului de administrare al clădirilor și terenurilor, nu au virat cota parte cuvenită Consiliului local Piatra Neamț; 323.000 lei pentru că ”din verificarea modului de reîntregire a creditelor bugetare utilizate pentru achitarea utilităților (apa potabilă, energie electrică și deșeuri menajere) s-a constatat că au fost achitate facturi către furnizorii de utilități în a căror valoare erau incluse și consumurile aferente unor terți fără a se lua măsuri de încasare a acestora; 274.000 mii lei ”cauzat de predarea unor utilaje componente ale centralelor termice ale municipiului unor societăți cu capital privat, fără a exista un contract de vânzare-cumpărare și fără a se încasa contravaloarea utilajelor respective”.Și exemplele pot continua.

Neștiință, prostie sau nepăsare

Un capitol extrem de interesant în privința modului în care sunt gospodăriți banii publici de funcționarii nemțeni îl reprezintă un capitol mic din raportul Curții de Conturi, dar semnificativ pentru calitatea corpului respectiv. El se referă, în limbajul specific unui control financiar, ”la efectuarea de cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare” în valoare de 896.000 lei (peste 8,9 miliarde lei vechi!). Este vorba despre un ajutor frățesc dat de Consiliul Județean Neamț și Primăria Piatra Neamț, care au achitat suma cu pricina către E.ON Energie România SA Tg. Mureș, nu direct, ci la nivelul unităților de învățământ și de asistență socială. Aceștia nu au ținut cont de prevederile Codului fiscal care scutesc de la plata accizelor acest gen de consumatori, ajutând astfel o societate comercială. Unități de asistență socială care țin de Consiliul Județean au plătit 3,3 miliarde lei vechi, iar unități de învățământ care țin de primărie au plătit peste 4,2 miliarde.

Interesant ar fi de aflat dacă la nivelul instituțiilor de învățământ sau de asistență socială s-au luat măsuri împotriva celor care au promovat la plată sumele respective, ca să nu mai vorbim și despre cei care trebuiau să le supervizeze activitatea. Am insista pe acest aspect, deoarece este un exemplu tipic de nepăsare – e un termen blând – pe bani publici, care și așa sunt destul de puțini.

Consiliul Județean nu a luptat pentru venituri suplimentare

În contul județului, pe lângă prostia cu accizele către E.ON Energie, se mai contabilizează 69 mii lei plăți nelegale, dar și o neglijență în a colecta venituri suplimenate, care, în raport, apare încifrată astfel: ”Abaterea s-a constatat la UATJ Neamț, unde nu s-au efectuat verificări cu privire la realitatea datelor transmise de unitățile administrativ-teritoriale privind modul de declarare, stabilire, înregistrare în contabilitate și încasare la bugetul local a veniturilor din cota de 40% din impozitul/ taxa pe mijloacele de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone înregistrate pe raza județului Neamț. Valoarea veniturilor suplimentare estimate a fost de 219 mii lei”.

Concluzie devastatoare: nu suntem competitivi

Concluzia raportului, bazată pe datele obținute din teren, este extrem de îngrijorătoare la prima vedere. Evident, ea nu îngrijorează pe nimeni atâta timp cât mai există buget de stat și se mai tipăresc bani în România.

”Pe totalitatea bugetelor locale, veniturile au fost realizate în proporție de 72,58%, nerealizări înregistrându- se la sumele prevăzute a se primi de la Uniunea Europeană, acestea încasându- se doar în proporție de 34,33%, cu un minus de 223.516 mii lei față de prevederile definitive și venituri din subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte administrații care s-au încasat doar în proporție de 56,61%, cu un minus de 88.348 mii lei față de prevederile definitive. Ca remarcă asupra modului de execuție a veniturilor bugetelor locale pe anul 2012, se poate aprecia că sursele de finanțare a cheltuielilor la nivelul județului, municipiilor, orașelor și comunelor, depind în mare măsură de alocările de la nivel central (60,90%), sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată (44,78%) și a cotelor defalcate din impozitul pe venit (16,11%).Veniturile din impozite și taxe dețin doar 13,57% din totalul veniturilor încasate.”

Valentin BĂLĂNESCU