Adevărata împărțeală a banilor intrați în Neamț

De la începutul anului, în Neamț trăim într-un adevărat balamuc, generat de plângerile diferiților primari, generate de lipsa banilor. La unii reală, la alții un teatru jalnic și de prost gust, făcut doar pentru a impresiona alegătorii. O centralizare a sumelor primite de toate primăriile din județ, din diferite surse (TVA, impozit pe venit, Consiliul Județean Neamț, Guvern), este extrem de greu de realizat din cauza secretomaniei existente la toate nivelele, de la primării la Consiliul Județean sau ministerul domnului Dragnea, care poate împărți bani fără a da vreo socoteală cuiva. După o lungă documentare, am reușit o centralizare a tuturor acestor sume, așa cm se văd ele în tabelul următor. Criteriul după care am ordonat primăriile este cel mai simplu: nu după numărul de locuitori, nu după proiect, ci după procentul de bani care au intrat în unitatea administrativ-teritorială respectivă, ca procent din total sume intrate în județ. Rezultatele sunt mai mult decât surprinzătoare și ne arată că cei mai plângăcioși primari au încasat cei mai mulți bani.

Cap de listă – orașul Târgu Neamț și comuna Sagna, urmate de Roman, Horia, Roman, Trifești, dacă ne oprim doar la primele 5 locuri. O analiză se impune, chiar dacă fiecare cititor poate să-și facă propria percepție, pe baza datelor din tabelul publicat.

Târgu Neamț, sacul fără fund al bugetului nemțean

 Primul loc în privința sumelor primite îl ocupă Târgu Neamț, cu 4.410. 000 lei (44 miliarde lei vechi), adică 3,93% din totalul banilor intrați în județ. Mai mult decât Roman (3.213.000 lei) sau Piatra Neamț (2.516.000 lei). Raportat la numărul de locuitori, disproporțiile sunt uriașe și nu pot fi justificate decât prin șmecherii politice. În niciun caz prin proiecte, care există și la Roman, și la Piatra Neamț. La Târgu Neamț au intrat 2.300.000 lei doar pe celebra Ordonanță 28, care acum este în pixul prietenului lui Ionel Arsene, încă ministrul Liviu Dragnea.

Ce s-a făcut cu banii? Este o întrebare firească, dacă privim orașul și apoi bugetul, lucru asupra căruia vom mai insista. 2 sensuri giratorii, care au înghițit o grămadă de bani, fără aprobările necesare, niște parcări, niște asfaltări, multe de mântuială, multe pornite fără finanțare. La asta mai adăugăm o mulțime de bani dați pe cursuri de perfecționare a personalului primăriei, musai pe litoral, tot felul de cutii și arbuști, chioșcuri, toate comandate la firme ce au în spate consilieri locali de la toate partidele. Cumetriile sunt în floare în oraș, la fel și tocarea banilor publici în ”famiglia” locală. Banii s-au mai dus și pe plata salariilor noilor funcționari din primărie și a zecilor de angajați pe la diferitele societăți ale consiliului local. Toate făcute pe bază de cumetrii sau carnet de partid.

baniBanii secreți ai lui Dragnea pentru plata europarlamentarelor

 Comunele Sagna, Horia, Dulcești și Trifești au intrat în topul celor mai finanțate comune din județul Neamț, după ce au primit, prin vara aceasta, după europarlamentare, sume extrem de mari de bani prin Ordonanța 28. La Sagna s-au alocat 27.8 miliarde lei vechi, la Horia 15.6, la Trifești 9.6, la Dulcești 5.5, iar elementul de legătură îl reprezintă o societate legată, prin numele acționarilor, de un candidat la europarlamentare din zona Romanului. Este de notorietate că, înainte de europarlamentare, când s-a discutat ordonanța, președintele Consiliului Județean Neamț spunea că i s-a cerut să aloce bani cu dedicație, vreo 70 de miliarde lei. Liviu Dragnea a spus că a fost greșit înțeles, Culită Tărâță a acceptat că poate a înțeles greșit, cert este că discuțiile au fost sistate.

Îndată după alegeri, Guvernul i-a dat mână liberă lui Liviu Dragnea să semneze contracte direct cu primăriile, ocolind Consiliul Județean. Imediat au ajuns, în etapa a II-a de alocare a banilor pe Ordonanța 28, banii la societățile care au lucrat în cele 3 comune de care ziceam mai sus, în firma controlată de tatăl candidatului Alexandru Rotaru. Nu au fost 70 de miliarde, deocamdată s-au dat 50, dar se mai pregătește o etapă, și aceasta lipsită de transparență.

Revenind la Tabel, să remarcăm că Sagna surclasează municipiile din județ și ocupă locul 2 în topul alocărilor pe Neamț. Că Horia a primit aproape cât Romanul și mai mult decât Piatra Neamț și se află pe locul 4. Evident, Trifești este, și ea, pe un onorant loc 5 în clasamentul banilor încasați, privind cu superioritate la Piatra Neamț, care nu s-a orientat spre firme cu pretenții europene. Și în aceste cazuri, avem de-a face cu alocări strict politice, care nu țin însă cont de o evaluare a adevăratelor necesități ale județului.

Alocarea de bani din iulie 2014 a făcut ca peste 17% din banii veniți pe Ordonanța 28 să fie direcționați spre firma cu pricina. Evident că și în etapele I și III s-au mai încasat bani pe aceeași filieră, deci procentul ar fi mult mai mare.

 Roznov și Bicaz, finanțare de toată jena

 Comparativ cu Târgu Neamț, orașele Roznov și Bicaz au, împreună, cam același număr de locuitori, aproape 20.000. La nivelul finanțărilor, cele două orașe au primit împreună cât a primit primăria deputatului Arsene, în care actele sunt semnate de Daniel Vasilică Harpa , adică 2.399.000 lei. De ce primarii celor două orașe nu au primit mai mulți bani ține de modul cum s-au dat banii de la Guvern și cum au fost negocierile politice. Nu este greu de făcut un exercițiu de memorie și de analizat cum s-a schimbat de câteva ori lista de alocări bugetare la județ și cum totul s-a tranșat în biroul ministrului Dragnea.

Cele două orașe ocupă locuri jenante în clasamentul întocmit de noi, 25 pentru Roznov (cu 1,34% din totalul banilor intrați în județ) și… 54 pentru Bicaz (0,8%), în urma unor comune precum Bozieni, Dragomirești, Bahna sau Farcașa, ca să ne oprim la locul 25. Pentru că Bicazul este privit de sus și de o comună precum Tupilați, Ghidăoani sau Dulcești, care, adunate, au același număr de locuitori cu orașul amintit.

 Zone cu interese privilegiate

 O privire superficială pe tabelul publicat de noi relevă că există zone de interese în județ, în funcție de orientarea politică a primarilor, de prietenii, de nostalgia locurilor de naștere a șefilor locali sau de gradul de trădare al unor primari.

Polul cel mai puternic de interese este în jurul orașului Târgu Neamț și cuprinde, pe lângă Târg, câteva comune prietene, precum Grumăzești (locul 7, cu 2,34% din banii județului), Răucești (locul 10 la alocări bugetare, cu 2,16 din banii județului), Vânători Neamț (locul 16, cu 1,83%) și Agapia (cu 1,79%).

Dacă ne referim la Grumăzești, aici este vorba despre un caz special, primarul fiind unul dintre cei mai versați din administrația locală și unul care și-a negociat aprig alianța cu PSD-ul. Avantajul său e că deputatul Arsene este născut la Grumăzești și, mergând pe orgoliul acestuia, care ar fi ieșit foarte șifonat în caz de eșec în propria ogradă (lucru perfect posibil, dacă primarul Matasă și-a fi pus mintea cu așa ceva), a putut cere și primi bani mai mulți ca alți primari. Este, dacă repectăm proporțiile și eliminăm chestiunea cu votul, cazul comunei Bozieni, locul de naștere al președintelui CJ Neamț, unde banii primiți situează comuna pe locul 11 la nivel județean, după Ion Creangă sau Răucești.

 Codașii și nedreptățiții

 Ultimele 5 locuri ale clasamentului sunt ocupate de comune cu posibilități de autofinanțare, cu excepția comunei Tazlău. Cordun, Săvinești, Tașca și chiar Dumbrava Roșie au, pe teritoriul administrat de ele, obiective economice care, prin taxele și impozitele achitate, asigură finanțarea bugetelor locale. Chiar și în aceste cazuri fericite, sumele ajunse în conturile primăriilor sunt jenant de mici. Tazlău, cu 0,12% din banii județului, și Săvinești, cu 0,14%, sunt exemple mai mult decât clare.

Dacă primarii acestor comune găsesc resurse de finanțare, nu același lucru se poate spune despre alții, care, ca să supraviețuiască, trebuie să reducă totul la strictul necesar. Comune mari, în jurul a 5000 de locuitori, au primit sume infime. Vorbim aici despre Girov (scandalurile și neînțelegerile dintre primar și consilieri fiind un motiv pentru această situație), Gârcina, Pângărați, Alexandru cel Bun, Bicazu Ardelean sau Poiana Teiului fiind printre cele mai vizibile exemple. Pentru fiecare există explicații, de fiecare dată de natură politică. Sau primarul nu a trecut suficient de repede în altă barcă, sau are animozități cu vreun lider local. Sunt cele mai la modă explicații…

Dependența primarilor de Ordonanța 28

 Bătălia pentru cine împarte banii pe Ordonanța 28, Liviu Dragnea sau Consiliile județene, arată importanța banilor care se dau, la propriu, în acest fel. În 2014, până la acest moment, s-au alocat 33.937.000 lei prin intermediul Ordonanței și doar 28.535.000 lei de la Consiliul Județean Neamț. De aceea președintele executiv al PSD, în același timp și vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a cerut – și i s-au dat – puteri discreționare în repartizarea banilor. Primarul unei localități, dacă vrea să facă ceva și să beneficieze de banii ministerului, trebuie să fie orientat politic și să pupe clanța potrivită, ca să folosim expresia uzitată de un membru al școlii politice de la Grumăzești. Evident că după aceea nu mai contează ce proiect se discută, el va fi declarat bun dacă are girul partidului. Asemănarea cu perioada în care Elena Udrea dădea bani pentru terenuri de sport în pantă este frapantă și ne arată că în România aceasta este normalitatea: totul se face cu viză de la la partidul aflat la putere, indiferent care ar fi acesta.

Evident că toate datele pe care le-am adunat permit tot felul de abordări, una mai interesantă decât alta, lucru pe care îl vom face în edițiile următoare.

Mai multe detalii aici: CENTRALIZARE 2014

 

Valentin BĂLĂNESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.