Reîncarnarea lui Pilat la Mediu

Audiența, în sensul ei cel mai simplu, vechi și consacrat înseamnă o întrevedere. Cineva o acordă, altcineva e primit. Interesul major al publicului e repezentat de cele oficiale, la o autoritate, o instituție, un demnitar, la un factor de decizie sau influență. Îți spui păsul, îl susții și speri. Ca simplu alegător și contribuabil, animat de convingerea că pe viu ești mai convingător decât prin corespondența supusă rătăcirii și termenelor birocratice descurajante, te înscrii pe o listă de așteptare sau bați direct la ușă, după caz.

Diversitatea problemelor susținute e imposibil de ordonat, de judecat în termeni absoluți. Audiența devine cumva un drept la petiție susținut în fața cui e obligat să te ia în seamă. Mulți dintre cei care le acordă își ascund fața prin intermediari și pretexte funcționale. În partea cealaltă, mulți dintre solicitanți mor, cum se spune, cu dreptatea de partea lor. Între aceste limite descoperi subiecte de roman, subiecte de viață.

A testa, a verifica sau a fi martor la cum funcționează mersul în audiență e în egală măsură o provocare lansată publicului responsabil, publicului aflat în durere, punând „Mesagerul de Neamț” la bătaie. O ușă închisă de unii e o provocare pentru noi.

Emiterea de avize, acorduri și autorizații pentru activitățile cu impact asupra mediului, printr-un compartiment specializat, este prima într-o ordine a activităților specifice unei agenții pentru protecția mediului. Firesc, e completată de răspunderea pentru corectitudinea conținutului actelor. De această activitate se leagă cunoscutele anunțuri publice, multe dintre ele scrise cu litere foarte mici, aproape mascate în paginile de publicitate. Anunțurile pot fi urmate sau nu de contestații. Iar aceste contestații, indiferent cât sunt de întemeiate, dau indicii serioase despre preocuparea publicului, a comunităților în general, în legătură cu subiectele sensibile la mediu. Să ceri o situație sau câteva elemente semnificative în acest sens, în contul lui 2014, de la Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, e un gest deosebit de neinspirat. Persoana desemnată de conducere să ofere informațiile, Diana R., trăiește într-o lume personală, departe de pretențiile funcției publice ocupate. De șabloane despre responsabilitate recitate la foc automat, de vorbe despre transparența decizională și instituțională sau despre cadrul legal de referință suntem sătui ca de tranziție.

Important de semnalat, în opoziție flagrantă cu lipsa de chef a funcționarei, este că datele solicitate au legătură inclusiv cu raportul de activitate al directorului executiv al APM Neamț. Disponibil în acest moment este cel pe 2013. Sigur, este de înțeles că se lucrează la următorul, pentru 2014, dar refuzul de a furniza minime date preliminare dă de gândit asupra criteriilor de selecție și promovare a personalului în instituția condusă de Eduard Corduneanu (foto).

Cifrele disponibile din 2013 grăiesc de la sine în privința volumului de acte de reglementare emise (acorduri de mediu, autorizații de mediu, avize de mediu pentru PUG, PUZ și PUD). E suficient dacă reținem numai 315 autorizații de mediu, 69 de autorizații de mediu revizuite și 6 acorduri de mediu pentru proiecte cu impact semnificativ asupra mediului (cu efectuarea evaluării impactului asupra mediului) și e ușor de priceput importanța reacției, atitudinii cetățenilor și comunităților. În principiu, fiecare act are povestea sa, dar în lipsa informațiilor reținem doar importanța.

Din același raport de activitate, aflăm că APM Neamț a înregistrat, în 2013, 45 de reclamații și sesizări, după cum urmează:

– managementul necorespunzător al deșeurilor: 7;

– acte de reglementare: 22;

– disconfort fonic: 6;

– calitatea aerului: 6;

– altele: 4.

Din acestea, 31 au provenit de la persoane fizice (dintre care două fără a se preciza datele de contact), una de la un operator economic, una de la Inspectoratul de Poliție al județului Neamț, iar 12 au fost primite de la alte instituții publice. Mai departe, 19 au fost soluționate direct la APM Neamț, 24 prin redirecționare (către Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Neamț, Direcția de Sănătate Publică Neamț, Inspectoratul de Poliție al județului Neamț, Administrația Națională „Apele Române” – Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț și autorități ale administrației publice locale), iar două au fost clasate din motiv că aveau autori necunoscuți.

Dacă în raportul întins pe 31 de pagini nu era loc pentru detalierea sesizărilor și reclamațiilor, cu totul altfel stă situația pe anul trecut. Exemplificările au fost solicitate explicit și a ieșit o comedie în toată regula, „grație” funcționarului public descoperit. Iată împărțirea pe categorii a celor 33 de petiții din 2014:

– managementul necorespunzător al deșeurilor: 13;

– acte de reglementare: 12;

– disconfort fonic: 4;

– biodiversitate: 1;

– altele: 1.

Se adaugă alte două sesizări care au greșit destinatarul. Din total, 29 provin de la persoane fizice, iar 4 de la persoane juridice. Un număr de 12 s-au rezolvat în curtea proprie, în timp ce 19 au luat calea redirecționării.

În condițiile în care APM nu sancționează, nu dă amenzi, e justificată prezentarea unor cazuri reprezentative. Diana R. afirmă că la APM nimeni nu se joacă cu sesizările fiindcă omul, dacă nu-i răspunzi, te dă în judecată. Este același om pe care câteva clipe mai târziu îl vede ca pe un prototip al reclamagiului: „Noi am devenit o nație de reclamagii, să știți. Omul zice că (subiectul) e un gater, că e pe firmă, dar noi descoperim că reclamatul are un gater mic pentru uz personal. Alteori nu găsești reclamantul. Își dă un nume fals sau reclamă în numele altcuiva care neagă totul”. În situația din urmă se sistează verificarea, deși poate fi una întemeiată!

Cât privește cazurile spectaculoase, reprezentative, e dorit ca viziunea Dianei R. să nu facă pui:

► Managementul necorespunzător al deșeurilor. Un cetățean din Grințieș reclamă o firmă din localitate că aruncă deșeuri lemnoase în albia pârâului Grințieșul Mic. APM preia scrisoarea și o dă mai departe la Garda de Mediu și Apele Române să verifice „aspectele semnalate”, acestea fiind autoritățile cu atribuții de control și de aplicare a sancțiunilor contravenționale în domeniul protecției mediului, respectiv al gospodăririi apelor. Nu uită să informeze petentul în limita termenului legal de 30 de zile, trimițându-i copii după adresele de redistribuire a reclamației. Pe urmă, cei sesizați se deplasează la fața locului, regula spunând că trebuie invitat și cetățeanul, după care informează în scris ce-au făcut atât APM, cât și pe cetățean, chit că a fost de față la verificarea în teren. La limită, ar curge încă un termen de 30 zile. Date despre o durată medie reală, o monitorizare, nu e foarte clar dacă ori nu există, ori nu le-a cerut nimeni până acum. Petentul din Grințieș mai are de așteptat.

► Disconfortul fonic. Pentru astfel de spețe se merge în teren cu cei de la Direcția Sanitară, fiecare făcând măsurătorile sale. Din cele patru plângeri a ales cazul unei biserici catolice de la Dulcești. „Preotul a instalat clopote electronice ce au un program de la ora 5 până la ora 21. Clopotele sunt pornite din oră în oră și au program de 20 de minute”, povestește subalterna lui Eduard Corduneanu. Reclamația e în numele mamei cuiva, care mamă nu mai poate sta în curte din cauza zgomotului. „Noi am mers, dar dacă nu i-au amendat cei de la Garda de Mediu înseamnă că s-au încadrat. Noi trebuie să ne prezentăm ca instituție, nu putem merge deghizați. Oamenii, când ne văd, e posibil să dea clopotele mai încet. Să știți că, în general, în comunitate, ca să atragă, bat clopotele. La sate clopotele se aud mai tare și deranjează”, continuă Diana R.

►Biodiversitatea. AVPS „Ursul Brun” din Roznov anunța în martie anul trecut că pe raza unui fond cinegetic gestionat, la Români, „a depistat arderea vegetației ierboase și a stufului de pe terenurile agricole, provocând deteriorarea habitatelor de păsări și animale”. S-a trimis la Garda de Mediu, s-au făcut verificări, dar la data controlului „nu s-au constatat fenomene de ardere a stufului, miriștilor, stufărișului sau vegetației ierboase”. Pe de altă parte, unde chiar au fost arderi, autorii nu au fost depistați, dar pentru identificarea proprietarilor au fost trimise adrese la primăria comunei și APIA.

În acest ritm, era imposibil de ajuns la plângerile rezolvate direct de agenție.

După un asemenea recital de spălat pe mâini, există totuși o veste bună. La APM Neamț, audiențele nu sunt evidențiate separat din simplul motiv că nu-s înghesuite în cele două ore oficiale prevăzute lunea. Directorul Corduneanu primește pe oricine, oricând în timpul programului. În spate rămâne hăul de la comunicare. Din nefericire, respectul nu e probă de examen pentru funcționarii publici.

Acte de reglementare emise de Compartimentul Avize, Acorduri, Autorizări

Aviz de mediu pentru planuri și programe – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul sau programul supus adoptării.
Acord de mediu – actul administrativ prin care sunt stabilite condițiile și, după caz, măsurile pentru protecția mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect.
Autorizație de mediu – actul administrativ prin care sunt stabilite condițiile și/ sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune.
Autorizație integrată de mediu – actul administrativ care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalație, în anumite condiții, care să garanteze că instalația corespunde prevederilor privind prevenirea și controlul integrat al poluării; autorizația poate fi emisă pentru una sau mai multe instalații ori părți ale acesteia, situate pe același amplasament și exploatate de același operator.

Viorel COSMA