Părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a intervenit public printr-un comunicat de presă, în urma unor discuții din mass-media în care „s-au vehiculat opinii inexacte despre statutul juridic și fiscal al cultelor”, anunță ziuanews.ro preluând informațiile de pe adevarul.ro . Comunicatul în sine lipsește de pe site-ul oficial al Patriarhiei, dar subiectul – generic denumit „taxa pe bacșiș” – este departe de a fi închis în contextul dat.
Părintele Stoica s-a referit în principal la prevederile Codului Fiscal. La art. 15, al. (1), se enumeră contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit, iar enunțul din dreptul literei (f) este unul lung, dar suficient de clar. Cultele religioase beneficiză de scutire pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent ăi/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. La activități economice sunt incluse producerea și vânzarea de lumânări, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești.
Mai departe, Părintele Stoica afirmă că donațiile credincioșilor sunt înregistrate în evidența contabilă a fiecărei parohii. După fiecare slujbă, membri ai consiliului parohial consemnează într-un proces verbal suma colectată, care este imediat înregistrată în evidența contabilă a fiecărei parohii. Aceeași procedură este urmată și în cazul cutiei milei. Pentru contribuțiile benevole de la serviciile religioase (botezuri și cununii) se eliberează chitanță. Evocă în treacăt și disciplina financiar-contabilă a fiecărei unități bisericești, care ar fi verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii.
Altceva evită și de această dată, aproape ostentaiv, să transmită Patriarhia prin purtătorul său de cuvânt. Din lecturarea liberă a Legii nr. 489/2006, chiar pe site-ul Patriarhiei descoperi ușor că nu s-a schimbat nimic în regimul de privilegii al cultelor. Potrivit art. 29, al. (1) au în continuare dreptul exclusiv de „a produce și valorifica obiectele și bunurile necesare activității de cult”. Alineatul următor este încă o dovadă a ce înseamnă fentarea subtilă a unei zone sensibile din punct de vedere financiar: utilizarea operelor muzicale în activitatea cultelor recunoscute se face fără plata taxelor către organele de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Este limpede, așadar, vorba comunicatului invocat: cultele „nu sunt organizate ca societăți comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.)”.
Perspectiva unei fiscalizări drastice ar trebui însă să nu tulbure deloc Patriarhia, dacă tot invocă legalitatea activității. În legea atât de dragă lor privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, în secțiunea dedicată relațiilor dintre stat și culte, există o prevedere care trece neobservată. La art. 10, al. (3) spune că „statul promovează sprijinul acordat de cetățeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit (…)”. Pentru a beneficia de deducere ai nevoie de documente, nimic mai simplu. De unde le iei? De la biserică. Pentru orice contribuție, pentru orice sprijin. De mai bine de 8 ani de zile acest articol de lege nu este luat în seamă. Oare câți știau de el? (Viorel COSMA)