Dan Andrușcă este un fost consilier local PSD din Târgu Neamț, care, după alegerile locale din 2012, a fost promovat rapid în structuri ministeriale și, de acolo, în diferite posturi importante, în societăți comerciale aflate în coordonarea statului. Așa a ajuns administrator special la Regia Autonomă de Activități Nucleare (RAAN), la Turnu Severin. Este vorba despre acea regie strategică a statului român care producea apă grea pentru Centrala Nuclearelectrică din Cernavodă și energie termică și electrică, pentru uz propriu și pentru consumatorii din orașul Drobeta Turnu-Severin. Regia se afla într-o situație disperată, fiind căpușată intens, chiar și de instituții de stat. Pe lângă administratorul special, exista și un administrator judiciar, un domn Tudor, de la societatea ”Tudor și Asociații”. Teoretic, cei doi ar fi trebuit să-și dea mâna în realizarea unui plan de reorganizare a societății, pentru salvarea ei și a locurilor de muncă ale oamenilor (2000 de salariați trebuie disponibilizați până în martie 2016), ca să nu vorbim și despre celelalte elemente ale importanței societății pe plan economic.
Numele lui Andrușcă a devenit foarte cunoscut în momentul când, brusc, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie de atunci, l-a demis, într-o conferință de presă, pe motiv de… salariu prea mare. Trecem peste faptul că un ministru a aflat de salariile din societăți subordonate doar în momentul unui conflict și să reținem că acesta i-a reproșant nemțeanului salariul, nu activitatea. De curând, s-a anunțat public intrarea în faliment a Regiei, adică exact ceea ce atrăgea atenția Dănuț Andrușcă într-o scrisore adresată tuturor creditorilor. Chiar dacă a refuzat să facă vreo declarație (”Ce am avut de spus am spus la vremea respectivă, acum există o procedură legală care trebuie să-și urmeze cursul, împreună cu eventualele cercetări care se defășoară”), am încercat să reconstituim câteva dintre misterele falimentului de la o unitate strategică a statului român.
* Un lichidator judiciar interesat, interesant și… ajuns la arest
Lichidator judiciar la RAAN a fost numit Ion Tudor, de la ”Tudor și Asociații”. Acesta a avut o serie de ”realizări profesionale” în zona Reșița – Timișoara, pentru care a intrat în atenția DIICOT. Ajuns la RANN, el a propus un plan de reorganizare ciudat, în care erau prevăzute clauze imposibil de realizat. De exemplu, se spunea că se va desfășura activitatea pe patru linii tehnologice, lucru care nu s-a întâmplat nici în vremurile bune ale Regiei. Respectivul lichidator și-a asigurat sprijin la vot în adunarea creditorilor, prin acceptatea unor creanțe suspecte, cum ar fi societățile unui alt personaj controversat, cercetat în mai multe cauze penale. Este vorba despre Georgică Cornu, fostul șef al Camerei de Comerț și Industrie Timiș, care, prin grupul Confort, a ajuns să revendice creanțe de 856.635.689 lei, multe din ele contestate sau apărute clar pe lucrări neefectuate. În felul acesta, s-a format o Adunare Generală a creditorilor care a votat ce a vrut administratorul judiciar, fără să se țină seama de planul administratorului special, nemțeanul Andrușcă.
Planul lui Tudor prevedea venituri de 6 ori mai mari decât cele din 2014, fără să existe condiții pentru acest lucru. Ministrul Nicolescu a sesizat acest lucru, în momentul când salariații nu și-au primit salariile: ”Acest lucru nu s-a putut realiza, pentru că lipsește acordul administratorului judiciar, dl. Tudor, de la firma Tudor și Asociații. Administrator judiciar, pe care îl suspectez că face un joc politic în aceste zile și pe care, de asemenea, îl suspectez de ceva timp și am cerut inclusiv public, că își urmărește foarte bine interesul de a lua cei 3% tot timpul din sumele pe care le distribuie către creditori. Ori domnia sa nu poate să ia 3% din sumele pe care le plătește salariaților. Deci, cred că face un joc politic și un joc economic profund incorect (…) Ce pot să fac, ca ministru, este să semnalez că această atitudine reprezintă un risc serios la funcționarea RAAN, o unitate care are particularitățile proprii, inclusiv legate de siguranța națională a României. Ca ministru, vă pot spune, cu toată responsabilitatea, că mi-am pierdut orice fel de încredere în responsabilitatea și în profesionalismul acestui administrator judiciar”. Ministrul a arătat și că ”este imoral și ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanțe provizorii, și, în același timp, să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor”, după cum consemna presa vremii. Între timp, Georgică Cornu a fost reținut.
* Cum se poate ca o regie de stat să intre în faliment?
Legal, nu se prea poate, dacă nu există o lege pentru aceasta. Nu este vorba de o societate comercială oarecare. În mod normal, pentru salvarea regiei, ar fi trebuit un act normativ, prin care să se prevadă imposibilitatea de a fi ridicat dreptul de administrare al regiei și intrarea în faliment. Motive ar fi multe, dar putem reține doar caracterul ei strategic. Întrebarea care interesează este de ce nu a fost acceptat planul de reorganizare al lui Dan Andrușcă sau, măcar, de ce nu s-a ținut cont de semnalul de alarmă tras de el în momentul H? Într-o adresă pentru toți creditorii, el spunea clar: dacă se acceptă planul lui Tudor, se va ajunge la faliment. Ce li se spunea creditorilor: ”Fiind cei ce vor duce planul la îndeplinire și cunoscând foarte bine dotarea și resursele, nu putem să prezentăm venituri ce nu se pot realiza, întrucât este imposibil să realizăm de 6 ori mai mult în 2016, comparativ cu 2014. Înțelegem nevoia de a obține resurse pentru a îndestula, într-un grad cât mai mare, toți creditorii, dar nu putem susține acest lucru doar pe hârtie, cosmetizând veniturile și forțând costurile, pentru a rezulta ipotetice resurse de acoperire a creanțelor. Nu putem fi partizanii unor astfel de proiecții, care vor bloca restructurarea și vor duce regia spre faliment – poate intenția reală a unora dintre cei ce vor susține astfel de proiecte fantasmagorice. (…) În acest moment, soarta RAAN depinde de decizia dumneavoastră. Putem, împreună, să reorganizăm regia și să menținem în funcțiune o unitate care asigură locuri de muncă pentru mulți profesioniști, dar și pentru partenerii noștri sau, în caz contrar, decizia dumneavoastră va conduce procedura spre faliment”.
* De ce?
De ce o asemenea bijuterie a industriei speciale românești a ajuns să fie vândută la bucată poate fi considerat un mister al zilelor noatre sau o decizie asumată a unor oameni care știu mai multe decât noi, simpli muritori.
De ce un lichidator judiciar, reținut la un moment dat de DIICOT, pentru afaceri necurate, a fost lăsat să-și facă mendrele, împreună cu un afacerist, și el reținut tot pentru afaceri necurate, împreună fiind stăpâni pe butoanele decizionale în acest caz?
De ce un ministru spune clar că s-au întâmplat lucruri inimaginabile acolo și că trebuie măsuri urgente în CSAT, dar nu s-a întâmplat nimic în afară de faliment? Mai ales că acolo, în calitate de creditor, apare și o altă instituție a statului român, Adimistrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu o creanță nerecunoscută de însuși lichidatorul judiciar, dar care, în mod ciudat, a primit drept de vot în adunarea creditorilor.
Mai sunt foarte multe întrebări care se ridică în legătură cu acest subiect. Dan Andrușcă a venit, a plecat cu scandal mediatic, nimeni nu l-a prea băgat în seamă și Regia Autonomă pentru Activități Nucleare a intrat în faliment. Și, odată cu ea, a mai dispărut o activitate economică la vârf în România.
* ”Ce s-a întâmplat la RAAN, de-a lungul timpului, depășește orice imaginație. Am speranța ca DNA să înceapă o analiză a datelor pe care le-am transmis astăzi. Creșterea performanței companiilor de stat și stoparea furturilor din aceste companii rămâne o prioritate pentru mine în lunile care urmează” – Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, declarație dată pe 8 septembrie 2014.
Valentin BĂLĂNESCU
