Episodul Erasmus, sau cum să speriem Europa cu liberalii de la Târgu Neamț

Nu există primar din România care, întrebat fiind care e cea mai mare dorință a lui, să nu răspundă că vrea să acceseze un program european, pentru că fondurile la buget sunt, în general, insuficiente. Planurile de dezvoltare ale fiecărei localități sunt bazate, în mare parte, tot pe proiecte europene și cel puțin în privința acestora sunt lăsate la o parte asperitățile politice, iar consiliile locale votează asemenea inițiative. Excepția există tot în Neamț, desigur. Și nu oriunde, ci tocmai la Târgul Neamț, orașul în care toate investițiile sunt discutabile. De data aceasta, având majoritatea în consiliul local, liberalii de la Târgu Neamț au reușit să își ridice în cap o categorie importantă de alegători – tinerii.

În luna decembrie 2015, în ședința consiliului local, a picat un proiect care aducea orașului oportunitatea de a școli cinci tineri din Târgu Neamț, pe bani europeni, pentru a deveni organizatori de evenimente locale. Au votat împotrivă consilierii liberali, fără o motivație foarte clară. Proiectul ”privind participarea UAT Târgu Neamț, alături de Sistema Ambiente SRL Unipersonale din Perugia și Asociation Juvenil Socio Cultural Trotamundos din Madrid, Spania, la elaborarea și depunerea proiectului GEM (Green Event Manager) , finanțat prin Programul Erasmus. Mandatarea Sistema Ambiente SRL Unipersonale pentru a transmite cererea de finanțare a proiectului GEM din cadrul Programului Erasmus la Agenzia Nazionale Giovani din Italia” a generat discuții aprinse, care nu s-au încheiat nici acum. Primăria este într-o situație delicată, la fel și partenerii care au propus intrarea orașului Târgu Neamț în proiect. La urma urmei, este vorba de credibilitate și există chiar posibilitatea de a intra pe lista neagră a proiectelor europene.

* Despre ce era vorba în proiect?

Se pare că proiectul nu a plăcut liberalilor, deoarece printre inițiatori era consilierul personal al primarului Harpa, Geanina Fedeleș. Aceasta încearcă să ne explice cum că, pentru primărie, nu era niciun efort financiar, ba, mai mult, se făceau niște economii, deoarece angajații primăriei care erau cooptați în proiect ar fi contribuit, prin munca lor, la cofinanțare. „În acest proiect, se califică cinci persoane, iar două locuri de muncă, care se creează prin acest proiect, ne asigură co-finanțarea, pentru că vor lucra persoane din primărie. Decontând salariile pe care ei deja le primesc, decontând în scris pe statul de plată că lucrează pentru acest proiect și adăugând în fișa postului sarcini pentru acest proiect, practic, ne decontăm co-finanțarea. Cei doi tineri participă gratuit la cursuri, participă la organizarea de evenimente locale. Primăria vine cu acea cofinanțare, prin munca celor doi tineri care vor lucra în cadrul primăriei”.

În traducere liberă, înseamnă că nu se vor da bani de la primărie, iar, la finalul proiectului, s-ar fi creat cel puțin două locuri de muncă. Evident că, privită din acest punct de vedere, decizia liberalilor apare ca fiind una eminamente politică și că ea a blocat un proiect care aducea doar avantaje. Argumente pentru acest punct de vedere există, desigur, suficiente.

* Apărarea liberalilor

Cea mai de bun simț poziție, de la care putea porni o discuție constructivă, aparține consilierului Daniel Turluianu: „Înainte de a vota acest proiect, trebuie să știm cui folosește. Finalul oricărui proiect este cel mai important. Ce obținem din acest proiect?Aceasta e întrebarea. Este în interesul comunității sau în interesul unor persoane din primărie?”

Maria Vrînceanu are o poziție deloc nuanțată și arată că poziția de consilier nu este întotdeauna compatibilă cu cea de „cunoscător” într-ale proiectelor europene. Exact în momentul când trebuia votat un proiect punctual, ea a propus: „Un proiect de hotărâre privind înființarea unui departament pe fonduri europene”. Adică, ”haideți să uităm ce putem face azi și să ne gândim să mai facem o comisie!”. Iar după trei ani și jumătate de mandat, îndemnul consilierului PNL este cel puțin ciudat: „Haideți, să luăm totul etapizat. Să se citească mai întâi ghidurile de finanțare și să vedem clar care sunt prioritățile orașului, mai ales că noi trebuie să dăm socoteală celor care ne-au trimis în Consiliul Local. Mai întâi să vedem prioritățile orașului și după aia putem școli 50 de tineri. Dar nu venim așa, să spunem că e nevoie stringentă de școlirea a cinci tineri. Nu suntem împotriva atragerii de bani europeni, dar haideți să vedem mai întâi ce nevoie stringente are orașul”. Din punctul de vedere al doctrinei liberale, a bloca 5 tineri, pentru că vrei să școlești, cândva, undeva, 50 este o poziție foarte greu de încadrat.

În realitate, liberalii au respins proiectul, conviși că persoanele implicate ar fi câștigat mii de euro, iar cele selecționate ar fi provenit doar din rândul tineretului pesedist.

* Cum ne văd partenerii externi?

O persoană, care lucrează pentru partenerul italian al Primăriei Târgu Neamț în ceea ce s-ar fi putut constitui într-un proiect Erasmus, a transmis mai multe mesaje, care arată stupoarea în fața refuzului de a participa la proiect și modul cum a fost primită decizia consiliului local

«17.12.2015 

Bună seara!
Mi se pare ciudat că nu au votat pozitiv. Care au fost totuși motivațiile? Le-au prezentat înainte de a vota, bănuiesc. Nu știu cum voi da vestea partenerului italian. Încă o dată românii nu s-au dezmintit prin a refuza o oportunitate extraordinară care nu se întâlnește a doua oară în viață. Ca de obicei ne facem de râs la nivel înalt. Să nu se plângă după aceea că nimeni nu vine să investească la ei în oraș. Din păcate, am refuzat celelalte două orașe. Nici nu mai avem timp.
Vă urez numai bine și transmiteți din partea mea un Crăciun cu gânduri mai clare și mai eficiente domnilor consilieri!

Cu respect,
E. B.!»

«18.12.2015

Vreau să vă spun că partenerul italian nici nu m-a mai contactat. Cred că sunt atât de furioși și dezamăgiți că nu mai vor să audă de români. Și au dreptate. Aproape mereu se fac de râs. Mă doare sufletul când mă gândesc cât efort depunem o parte din noi să schimbăm imaginea României și cei care sunt în drept să o facă sunt dotați doar cu incultură și incompetență.
Credeam că între timp s-a mai schimbat ceva în mintea românului dar îmi dau seama că se merge din rău în mai rău.
Vă rog să mai transmiteți consilierilor că sunt acolo pentru a apăra interesele cetățenilor și acest proiect făcea parte din acest lucru. Mai transmiteți-le că lucrurile se fac cu sufletul și cu inima nu pe criterii politice și pentru bani.

Acest partener avea intenții să investească în orașul dvs. și în România. Am muncit mult pentru a-i convinge, pentru că aveau oportunități și în alte țări. Dacă reușiți să mă ajutați în a găsi un alt partener în timp util, ar fi un mare gest din partea dumneavoastră și vă va ajuta în viitor. Poate veți putea vedea realizat proiectul prin aportul dumneavoastră în altă localitate, așa încât să fiți mândră de efortul depus.
Nu știu ce mai putem rezolva dar să încercăm.
Cu stimă,
E. B.!»

Dana OSTAHIE

Parteneri

Mesagerul Bacău Pompierii de la ISU Bacău, vicecampioni naționali! Performanță istorică și șapte podiumuri cucerite ZCH Cum citești corect detaliile unei polițe și eviți surprizele neplăcute NewsEdge Cum pregătim copiii pentru noul an școlar? În aproximativ trei săptămâni, elevii se întorc în bănci BusinessEdge Producția industrială a scăzut cu 3,5% în primul trimestru. Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai mare declin