S-a făcut un obicei ca, în fiecare an, la sfârșitul simulărilor examenelor naționale, reprezentanții Ministerul Educației să facă statistici peste statistici, cu și despre rezultatele elevilor. Obiceiul s-a transmis și pe linie inferior ierarhică, în teritoriu, la inspectoratele școlare. Pare normal, în contextul în care, după ce se constată un dezastru (prezent și înainte de apariția camerelor de supraveghere, dar mușamalizat prin diverse metode – n.red.), se impune construirea unor planuri care să cosmetizeze buba.
De altfel, cu toții știm că un porc nu poate fi îngrășat înainte de Crăciun, după cum nici un dascăl nu poate face miracole cu un elev, cu 3 luni înainte de examenele propriu-zise. Mai mult, statisticile arată că planurile remediale propuse de Ministerul Educației nu au reușit să schimbe semnificativ tabloul general încărcat cu minusuri.
Anul acesta, după ce Ministerul Educației a centralizat rezultatele elevilor de clasa a XI-a și a XII-a, de la simularea bacalaureatului, ministrul Adrian Curaj a ajuns la o concluzie și a expus-o pe Facebook: că «rezultatele dau un semnal de alarmă în plus. Ceea ce vedem astăzi nu este decât rezultatul politicilor fără continuitate, al veșnicelor schimbări la care elevi și profesori au fost parte. Am avut rezultatele la Evaluarea națională, acum pe cele de la Bacalaureat. Cred că este momentul să ne întrebăm serios până unde mergem cu ”experimentele” și de unde începem să construim, fără patimi și orgolii. La mijloc nu sunt doar elevii ori profesorii, cum s-ar putea crede. E vorba de noi toți, ca societate, și de cum ne proiectăm viitorul, prin deciziile de azi.»
Nici după rezultatele de la simularea Evaluării Naționale, ministrul Curaj nu s-a putut abține și și-a „încondeiat” pagina personală de socializare cu câteva remarci, spre justa provocare a părinților și profesorilor, care i-au răspuns: „Simulările evaluării naționale ne arată o imagine care nu poate să nu ne îngrijoreze. De aceea, cred că este extrem de importantă munca fiecărui profesor cu elevii săi de clasa a VIII-a, astfel încât acele planuri de remediu individualizate să fie cu adevărat un efort de învățare. Mai mult, dialogul despre aceste evaluări trebuie să privească problema în ansamblu – întreg gimnaziul – și să vedem: ce se întâmplă bine și ce nu e bine în învățământul gimnazial, pentru a putea corecta. O diagnoză riguroasă, pe care am cerut-o Institutului de Științe ale Educației, ne va ajuta să identificăm măsuri concrete care să țintească problemele evidențiate.”
Ce au răspuns părinții și profesorii? Că materia este grea, subiectele au fost dificile, temele sunt epuizante, elevii nu se simt motivați, unii profesori nu-și fac treaba cum trebuie la catedră tocmai pentru a-i determina pe părinții elevilor să apeleze la pregătiri (pe bani), elevii nu vin la meditațiile gratuite organizate în cadrul școlilor, unii profesori urmăresc să-și completeze dosarul pentru gradațiile de merit cu activități care implică doar mică parte din elevii de la clasă, se uzează de evaluări/ examene începând încă de la clasa a II-a, educația nu continuă și în mediul familial, programele sunt stufoase și peste nivelul posibil de percepție specifice vârstei etc.
Așadar, s-ar putea trece direct la conceperea unui plan care să remedieze toate problemele semnalizate de „flash-urile” opiniei publice. Dar… nu! Ministrul și-a făcut curaj pentru a pune la treabă Institutul de Științe Educaționale să facă o ”diagnoză serioasă”.
* Județul Neamț, la mijlocul catastrofei naționale
Județul Neamț a reușit să-și „câștige” locul cel mai bun la nivel de statistici. Așa se face că, în ultimii 3-4 ani, rezultatele de la simulările examenelor naționale au ferit județul de lumina reflectoarelor. Nici fruntași, nici codași. Puțin sub media pe țară, puțin peste, dar niciodată cu fluctuații care să anunțe o însănătoșire pe termen lung.
În 2015, rezultatele simulărilor de la evaluarea națională arătau că, la Matematică, doar 31,54% dintre elevi au reușit să treacă de nota 5. La Limba și literatura română, s-au înregistrat rezultate ceva mai bune. Acolo, 67,66% au trecut de 5. Mediile peste 5 – deși nu sunt relevante, pentru că statutul de licean se poate obține și cu media 3 – au fost vreo 50%. Mai mult, în județ au fost și câteva școli care s-au evidențiat prin faptul că nu au reușit să „dea” niciun elev cu media 5 (Liceul Tehnic ”Dimitrie Leonida” din Piatra Neamț și Colegiul Tehnic ”Danubiana” din Roman).
La aceste exemple, se adaugă alte 5 unități de învățământ care au avut mai puțin de 16% dintre elevi cu medii peste 5. Ce s-a întâmplat în 2016? La Matematică au luat peste 5 doar 29,14% dintre participanții la simulări, în timp ce la Limba și literatura română s-a ajuns la 62%. Medii peste 5 – doar 41%, în scădere față de anul trecut. Ce s-a învățat din greșelile trecutului? Se pare că nimic. Și, ca lanțul „trofic” să continue, elevilor care au demonstrat că nu știu să scrie și să socotească mai mult de nota 3, au avut loc asigurat la liceu.
La simulările de la bacalaureat, lucrurile devin și mai interesante în contextul în care „jocul” se face la dublu, cu elevii de a XI-a și cei de-a XII-a. Anul trecut, Ministerul Educației și, după același tipar, ISJ Neamț s-au mulțumit să prezinte situația prin prisma notelor de 5 (deși una care să arate procentul mediilor peste 6 ar fi fost mult mai relevantă). Așadar, la clasa a XI-a, procentul notelor peste 5 a fost de aproximativ 50%, iar la clasa a XII-a a fost de 62% (care a însemnat, în realitate, un procent de promovare de 54%). Anul acesta, potrivit datelor furnizate de ISJ Neamț, dintre elevii de clasa a XI-a, care au trecut prin sita simulărilor, au promovat (media 6) 29%, adică 1.108 elevi. Cu aproximativ 10% mai puțin (luând în calcul marja de eroare creată de comparația dintre notele de 5 cu mediile de 6). La clasa a XII-a, datele problemei nu au fost diferite prea mult. Aproximativ 39% dintre cei care s-au prezentat la simulări au trecut de media 6. Aceștia din urmă sunt, de fapt, elevii de anul trecut, care erau în clasa a XI-a și care au demonstrate că „exerciuțiul” trecut nu le-a adus niciun plus de experiență.
Statisiticile bat filmul, chiar dacă nu arată decât o mică parte a realității care stă în spatele lor. În concluzie, planurile remediale, despre care se vorbește an de an, nu dau roade, din mai multe motive, știute de majoritatea actanților din triada școală-elev-familie. Soluțiile concrete nu pot apărea decât atunci când „capul peștelui” nu va mai fi condiționat de afinitatea politică a partidului aflat la guvernare, când specialiștii vor fi lăsați să-și facă treaba și când mitul „6% din P.I.B. alocat Educației” nu va mai fi mit. Până atunci, diagnozele pe care le vor face diferitele structuri subordonate Ministerului Educației nu vor fi altceva decât niște studii de fezabilitate care au ca finalitate nașterea unor proiecte ce dau bine doar pe hârtie.
* Recomandare de la minister
„Pentru elevii de clasa a XII-a, Ministerul Educației recomandă organizarea unor simulări județene la începutul lunii mai, care să urmărească evoluția elevilor și să permită planuri remediale specifice”. Și, nu uitați, pentru o viață sănătoasă, evitați consumul excesiv de sare, zahăr și grăsimi.
Marian TEODOROF
Un comentariu
Copiii sunt aruncati de la cea mai frageda varsta in aceasta arena a terorii care este scoala. La terminarea gradinitei copiii de azi trebuie sa stie sa socoteasca si sa imparta cuvinte in silabe. La ce le-o fi folosind? La 7, 8 ani trebuie sa rezolve exercitii cu necunoscute. Pentru ce? Tot in primii ani de scoala, acesti copii trebuie sa se indoape cu tot felul de definitii. Cand sa mai observe natura? Cand sa-si mai faca prieteni? Cand sa se bucure de copilarie? Ne mai miram ca la 14 ani sau la 18 sunt deja ingretosati de scoala? Sa ne mai miram ca majoritatea se refugiaza in internet? Sa ne mai miram ca lumea e plina de tineri ratati? Ca sunt tot mai multe fetite-mame? Scoala a devenit o sperietoare care-i alunga pe copii, mai devreme sau mai tarziu, pe alte drumuri. Nu sunt toti genii ca sa-i indopam cu matematici de la 6 ani. Ar trebui ca experimentele sa ia sfarsit, iar cei care s-au indestulat editand manuale cretine timp de douazeci de ani sa se duca la culcare. Iar profesorii adevarati sa puna piciorul in prag! Parintii, la fel. Nu ne mai putem permite sa fim mediocri. Ajunge!