Dezbaterile CCI Neamț: Firme încălecate de stat și ajutoare sociale ca să încurajeze nemunca

Încet, cu pași mici, dar vizibili, dezbaterea nevirusată de mesaje politice începe să prindă teren și în Neamț. Începute timid, dezbaterile Camerei de Comerț și Industrie Neamț cu mediul de afaceri au început să prindă, se vede din participarea tot mai numeroasă și din problemele ridicate. Domeniul tradițional în Neamț, cel al industriei ușoare, care oferă multe locuri de muncă, a adunat la discuții reprezentanții a 27 de firme și clusterul ASTRICO, care, la rândul său, reprezintă 28 de entități din domeniu. S-a discutat la obiect problemele, s-au identificat soluții, ba chiar s-au materializat în propuneri legislative interesante, care, dacă ar fi și adoptate, ar oferi o gură de oxigen firmelor și ar putea fi o poliță de asigurare pentru angajați, în privința păstrării locului de muncă.

* ”Dialogul social” – cuvinte sterile

Problemele generale identificate pornesc de la lege și interese politico-administrative și se opresc la situația infrastructurii județene și cum afectează ea dezvoltarea industrială a zonei. O situație complexă, care arată, pentru cine vrea să vadă, unde trebuie exact să intervină legiuitorul:

– Ruptura existentă între producători și instituțiile guvernamentale. Dialogul social lipsește cu desăvârșire, iar prăpastia dintre patronate, sindicate și guvern e tot mai accentuată.

  • În localitățile mici, unde un investitor ar putea deschide un punct de lucru, în care să angajeze oameni din localitate, primarii se comportă ca și cum n-ar vrea atragerea de investiții care pot crea locuri de muncă. Pentru că, probabil, este mai convenabil – din punct de vedere electoral, nu al interesului general al localității – să se dea ajutoare sociale și, astfel, să se asigure o masă de manevră din cei care trăiesc în deplină dependență de primar și de venitul minim garantat.

  • Măsurile de protecție socială sunt exagerate. Încurajează nemunca. Cei care se străduiesc să creeze și să ofere locuri de muncă se lovesc, de multe ori, de refuzul de a munci.

  • Ponderea prea mare a utilităților în prețul de producție, comparativ cu ponderea pe care acestea o au în articolele produse în alte țări.

  • Participarea la târgurile internaționale finanțate de Guvern este greu accesibilă, chiar și pentru firme mari.

  • Schimbarea regulilor de arondare fiscală face ca întreprinderile mijlocii, administrate din punct de vedere fiscal de ANAF Iași, să consume timp și să aibă costuri suplimentare pentru rezolvarea problemelor fiscale. Asta, în timp ce, chiar dacă s-au cheltuit sute de milioane de euro, nu există un program informatic operațional care să permită transmiterea și primirea on-line, în timp optim, a documentelor fiscale solicitate.

  • Există pe piață multă marfă intrată în România fără documente legale, deci și fără plata aferentă a taxelor, astfel încât se găsesc în magazine articole care sunt mai ieftine decât valoarea materiei prime încorporate în produs, aceasta fiind principala sursă de concurență neloială.

  • Nu există metode de stimulare a firmelor cu comportament fiscal corect, ceea ce îi descurajează pe cei care se străduiesc să își plătească la timp taxele și impozitele de orice fel.

  • Probleme de infrastructură. În primul rând, programul de transport local și județean de călători nu este adaptat nevoilor agenților economici. Apoi, neajunsurile privind drumurilor de intrare/ ieșire în/din județ sunt aceleași, indiferent de domeniul în care activează societatea. Sunt costuri suplimentare cu până la 4%, raportat la valoarea unui singur camion, socotite până la ieșirea din țară. Ca să nu mai vorbim despre drumurile interne, spre zonele unde există firme de profil (de ex. Izvoare, Piatra Neamț), unde gropile țin loc de asfalt.

* Angajatorul este defavorizat în raport cu angajatul

economic (2)Forța de muncă e un adevărat cui al lui Pepelea în domeniu. Toată lumea vrea salarii mari, dar, în județ, ele sunt influențate de costurile mult mai mari pe produs, despre care aminteam. Migrația evidentă a forței de muncă spre vestul țării – vorbim de oamenii calificați – afectează deja angajatorii locali. Și aici vorbim despre trei elemente (forță de muncă, pregătire profesională și salarizare), strâns legate una de alta:

  • Legislația permite angajaților să plece fără preaviz, în timp ce angajatorul nu poate încheia contractul de muncă fără respectarea dreptului de preaviz.
  • În litigiile de muncă, de regulă, angajatul are câștig de cauză, angajatorul nefiind protejat sub nicio formă de legislație.

  • Creșterea salariului minim, prin lege, fără să țină cont de condițiile specifice dintr-un domeniu de activitate, implică majorarea salariilor tuturor angajaților, creștere necorelată cu productivitatea muncii. Practic, este o măsură de politică socială pe banii angajatorilor.

  • Productivitatea muncii este afectată de nivelul scăzut de calificare al angajaților, generată de lipsa cursurilor de calificare în domeniile necesare industriei ușoare, pentru textiliști, mecanici de întreținere, alte meserii specifice acestei industrii.

  • Cursurile organizate de AJOFM pentru specializare în diverse meserii sunt rupte de nevoile industriei prelucrătoare. Se califică bucătari și ospătari peste necesitățile reale ale județului, în loc de meserii necesare în domenii care chiar au nevoie de oameni, cum este și industria ușoară.

  • Nu există modalități concrete de fidelizare a elevilor care vin în practică la firmele de producție, pentru o încadrare ulterioară.

  • Copiii nu mai sunt orientați de părinți spre o meserie.

* Întreprinzătorii vor reprezentare și propun soluții

Cea mai îndrăzneață soluție propusă pentru fidelizarea angajaților și încurajarea plății taxelor și impozitelor a venit de la un jucător important pe piața de profil: firmele care și-au plătit la timp taxele și impozitele în decursul unui an fiscal, să nu fie impozitate pentru primele acordate salariaților la sfârșitul anului. O propunere de bun simț, ușor realizabilă, posibilă dacă parlamentarii ar promova și forța, în sensul bun al cuvântului, un proiect de lege în acest sens, mai ales că ar fi aplicabilă la nivel național.

Au fost mai multe propuneri ca răspuns la problemele dezbătute:

  • Mesajul producătorilor trebuie dus la nivelul deciziei politice, prin patronate și sindicate. Pentru asta, e necesară întărirea patronatelor de ramură, a legăturii lor cu Camera de Comerț județeană și, prin ea, cu Camera națională.
  • Asocierea producătorilor din industria textilă poate fi o soluție pentru gestionarea problemelor de promovare și pătrundere a produselor pe noi piețe, de participare la târgurile internaționale, de pregătire profesională.

  • Identificarea amplasamentelor cu potențial de dezvoltare a unor parcuri industriale.

  • Modernizarea căii ferate Bacău – Bicaz.

  • Un transport local și județean adaptat nevoilor agenților economici.

  • Repararea tuturor drumurilor cu probleme din județ, modernizarea drumurilor naționale Piatra Neamț – Bacău, Roman – Piatra Neamț, Piatra Neamț – Bicaz – Borca, Târgu Neamț – Poiana Teiului.

  • Realizarea tronsonului de autostradă Roman – Târgu Mureș, pentru a facilita transportul mărfurilor din regiune către granița de vest a țării.

  • Acordarea ajutorului social doar în anumite condiții, doar dacă persoana în cauză demonstrează că și-a căutat loc de muncă și chiar nu a găsit, iar primarii să nu mai aibă drepturi absolute asupra acestui tip de ajutor.

  • Acordarea ajutorului de șomaj doar absolvenților care se prezintă la unul sau mai multe locuri de muncă și sunt respinși.

  • Dezvoltarea învățământului profesional, implicând firmele producătoare, cu elemente de învățământ de tip dual, pentru care e necesară conlucrarea ministerelor Muncii și Educației, pentru adaptarea pregătirii profesionale la specificul industrial al zonei.

  • Amenzile să nu mai fie un scop în sine al organelor de control, să fie prioritară componenta de îndrumare, pentru a facilita firmelor desfășurarea activității.

  • Interzicerea prin lege a aplicării de cote de impozit mai mari decât minimul legal (1% din valoare) pentru primăriile care nu au asigurat utilitățile necesare agentului economic: apă, canalizare, drumuri.

  • Siimplificarea documentațiilor pentru avizare și stabilirea unor criterii minime, rezonabile și clare, pentru funcționarea unităților productive.

  • Produsele confiscate de ANAF trebuie distruse, altfel, prin vânzarea lor, se perpetuează concurența neloială.

  • Creșterea salariului minim să fie strict legată de creșterea productivității muncii.

  • Introducerea unui sistem de control în vamă, asupra cantității, valorii reale și calității produselor textile.

  • Introducerea cotei 0 de TVA la exportul prin comision sau prin intermediul unui agent din România.

  • Rambursarea TVA în maximum 30 de zile.

  • Eficientizarea programelor de finanțare pentru cercetare-dezvoltare în producție.

  • Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene și guvernamentale.

  • Scăderea la 5 milioane de euro a pragului pentru facilități fiscale acordate de guvern pentru investiții mari.

  • Alocarea a minimum 500.000.000 euro anual pentru programele de ajutor de stat, pentru creșterea competitivității și promovarea pe piețele externe a produselor românești.

  • Inițierea unor dezbateri la nivel județean, pentru o strategie comună de acordare de facilități de către autoritățile locale.

  • Înființarea unui departament pentru investitori/ agenți economici la nivelul Consiliului Județean și la nivelul municipiilor.

  • Organizarea unor târguri destinate exclusiv producătorilor din industria nemțeană.

Dana OSTAHIE

alegeri locale psd

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.