Liviu Zgârciu, istoricul pietrean care a creat sute de lecții de istorie vie

Fost profesor de istorie în Lancrăm, satul lui Blaga, moldovean plecat din Piatra Neamț la facultate și adoptat de transilvăneni, pasionat de istorie și înflăcărat de dorința de a-i face pe cât mai mulți dintre români să-și cunoască trecutul, Liviu Zgârciu și-a dat seama că viața la catedră nu-i va permite să-și pună în practică toate ideile, așa că, în 2006, a ales un alt drum în viață. „Am urmat cursurile Facultății de Istorie din Alba-Iulia și, mai apoi, m-am căsătorit cu fata preotului din Lancrăm și am rămas acolo. Am avut performanțe și ca profesor, una dintre elevele mele din satul Bărăbanț calificându-se la faza națională a Olimpiadei de Istorie și mulți alți elevi alegând o carieră în acest domeniu, dar am simțit că încep să mă plafonez. În 2006, m-am angajat la Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia și am avut norocul să încep alături de o echipă tânără și cu dorința de a schimba mentalitatea din muzeele din România. Îmi pare rău să o spun, dar la noi încă mai este o mentalitate închisă, cu prezentări foarte tehnice, care nu atrag publicul”, povestește Liviu Zgârciu.

S-a angajat la muzeu pe 1 martie, iar în toamna aceluiași an, la Muzeul Național al Unirii, s-a înființat Secția de Relații Publice și Marketing Cultural, Liviu Zgârciu fiind numit șeful Secției. Asta datorită experienței de doi ani în presa din Piatra Neamț, când a fost reporter la Monitorul de Neamț.

* Noaptea în care istoria prinde viață la Alba Iulia

România preluase deja Noaptea Muzeelor, eveniment internațional, doar că, la Alba-Iulia, după cum povestește pietreanul, era destul de greu să deschidă muzeul în timpul nopții și să atragă și suficienți vizitatori. Atunci, întreaga echipă, a încercat să găsească soluții. Au pregătit o serie de piese de teatru pentru public, dar nu au deschis muzeul pentru întreaga noapte, așa cum se întâmpla în colțurile lumii. Nu s-au bucurat de prea mult succes, la prima ediție venind 40 de persoane, iar în al doilea an 120 de persoane. „Eram dezamăgiți, mai ales că noi nu aveam mai mult de 15.000 de vizitatori anual. Încercam să găsim tot felul de soluții, dar nu părea să avem prea mult succes. Atunci am văzut filmul «O noapte la muzeu», când exponatele prind viață, și mi-a venit ideea de a adapta povestea raportându-ne la ce aveam noi în muzeu. Am recreat aproximativ 10 personaje, în funcție de ce expoziții erau la Muzeul Unirii: în preistorie să apară omul preistoric, în perioada romană să apară soldatul roman și să mergem așa chiar până la personalități. Primul primar român din Alba-Iulia a fost Camil Velican și chiar eu l-am interpretat”, își amintește Liviu Zgârciu.

Pentru prima ediție, au împrumutat recuzita de la muzeele din jur și au reușit să recreeze personaje din istorie, dându-i viață chiar și lui Avram Iancu. A fost prima ediție la care au deschis muzeul în timpul nopții și, datorită unei promovări intense făcute înainte de eveniment, au reușit să atragă, într-o singură noapte, aproximativ 1.000 de vizitatori. „Anul următor, în 2010, alături de colegul meu, Tudor Roșu, am conceput un proiect, pe care l-am depus la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul s-a numit «Ținutele istoriei I» și l-am câștigat. Datorită acestui proiect, am reușit să obținem finanțarea pentru a crea echipamente pentru diferite personaje istorice: Mihai Viteazu, Regele Ferdinand sau Regina Maria. Au fost 15 personaje în total, iar cei care îmbrăcau ținutele erau colegii noștri de la muzeu. Am încropit chiar un spectacol și, când am avut cea de-a doua ediție a Nopții Muzeelor în care istoria prinde viață, am avut 3.000 de vizitatori. Anul trecut, am atins numărul record de 9.000 de vizitatori în 5 ore și, în întregul an, au fost 161.000 de oameni ce au trecut pragul muzeului. Marea majoritate nu sunt din Alba, ci din Capitală. Sunt oameni care au auzit de proiectul nostru și care vin special pentru Noaptea Muzeelor”, spune Liviu Zgârciu.

* Garda Apulum, punctul de atracție al Muzeului din Alba-Iulia

Succesul de care s-au bucurat i-a determinat pe cei din echipă să continue. Astfel, în 2012, a apărut „Ținutele istoriei II”, prin care s-a creat Garda Romană, care a devenit acum un brand al orașului Alba-Iulia. Inițial, au fost primii sub linie la finanțare, dar, pentru că unul dintre solicitanți nu a îndeplinit toate condițiile, au fost selectați ei. Atunci s-a făcut și prima selecție de voluntari și, astfel, au apărut cei opt legionari și doi ofițeri. „De aici a început povestea. În 2013, am început să avem spectacole în cetate. În fiecare vineri, din mai până în septembrie, de la ora 19, aveam spectacol cu Garda Apulum. Totul se bazează pe voluntari, care chiar fac din pasiune, chiar dacă nu e ușor deloc. Selecția e riguroasă, pentru că ne interesează atât aspectul și rezistența fizică, cât și capacitățile intelectuale ale celor pe care îi selectăm. Antrenamentele durează jumătate de an și, chiar și așa, au mai fost și accidente, de la persoane care și-au tăiat nasurile din cauza coifurilor, la mici răniri în timpul luptelor”.

Fiind totul bazat pe voluntariat, Liviu Zgârciu spune că nu puteau să evolueze, așa că au înființat Asociația Culturală pentru Istorie Vie, pentru a acoperi cheltuielile necesare spectacolelor. Au urmat alte trei proiecte, prin care s-au creat alte trupe – Lupii de Fier ai Apoulonului, grupul de daci de la Alba-Iulia, Ludus Apulensis, trupa de gladiatori, și Magna Nemesis, cea de dansatoare. Toate cele patru trupe formează Garda Apulum. „Ultimul proiect l-am câștigat în acest an. Se numește Garda Națională de la Alba-Iulia și vom reconstitui soldații români care au păzit Marea Adunare de la Alba-Iulia, de la 1 decembrie 1918”, anunță, mândru de reușită, istoricul pietrean.

* Festivalul Apulum, cel de-al doilea proiect de succes

Cel de-al doilea mare proiect gândit de echipa de la Muzeul Unirii din Alba-Iulia, după Noaptea în care istoria prinde viață, a fost Festivalul Apulum, inspirându-se de la Festivalul Medieval din Sighișoara. Festivalul a ajuns deja la a patra ediție și, în acest an, a atras 5.000 de spectatori din întreaga țară.

Devenind cunoscuți în întreaga țară, cei din Alba-Iulia au participat la peste 70 de festivaluri, atât în România, cât și în străinătate: Chișinău, Roma, Plovdiv (Bulgaria), cel mai vechi oraș din lume, după cum spune Liviu Zgârciu, întemeiat de traci și continuat de romani.

* Profesor doctor în istorie și membru al CNSAS

Liviu Zgârciu spune că activitatea sa nu se rezumă doar la spectacole, chiar dacă a mai auzit cârcotași care, poate din invidie, au avut și comentarii mai puțin plăcute. Este profesor doctor în istorie și are o serie de articole științifice publicate de-a lungul timpului. Totodată, a reușit să organizeze expoziții temporare la Muzeul Unirii din Alba-Iulia, care au atras mii de vizitatori. Una dintre expozițiile de care îi place să amintească este „Amintiri din Epoca de Aur”, din 2007, înainte de apariția filmului cu același nume, care a atras 3.000 de vizitatori. S-a axat pe studiul perioadei comuniste și este și cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). „Ultima carte pe care am scos-o se numește «Avocații și Marea Unire», este despre toți avocații din Transilvania care au fost delegați la Marea Unire și are niște povești mai mult decât interesante. Nu facem numai spectacol, ci încercăm să le îmbinăm pe toate, pentru că toate înseamnă istorie”, spune Liviu Zgârciu.

Andreea AMARIEI