Jaful din păduri: 278 de dosare penale, 586 contravenții și amenzi de 778.400 de lei

pietricica turism

Un raport Greenpeace, făcut public la începutul acestui an, precizează că România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi. Greenpeace a monitorizat, pe baza datelor autorităților, defrișările ilegale în perioada 2013 -2014. În perioada analizată, au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, iar autoritățile au identificat, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011 (452.842 metri cubi).

Conform Greenpeace, județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) și Mureș (3.351 cazuri, 7,36%). Defrișările ilegale au fost declarate, oficial, vulnerabilități ale siguranței naționale. Din 2016, a început confiscarea autovehiculelor care fac transporturi nelegale de material lemnos, iar pe 20 octombrie a intrat în vigoare o ordonanță în care nu se mai vorbește despre ”bunurile folosite”, așa cum este stipulat în Legea 171/2010, ci explicit despre ”autovehicule”.

padureNu înseamnă că, până acum, includerea mașinilor de mare tonaj în categoria ”bunurilor” n-a avut succes. Prima instanță din țară care s-a pronunțat în privința unei confiscări de autovehicul a fost Tribunalul Prahova. Și a dat câștig de cauză poliției. La Neamț, nu s-a judecat nicio contestație, dar au fost confiscate 16 autovehicule și mai toți ”păgubiții” au contestat măsura. La Judecătoria Piatra Neamț sunt două dosare chiar interesante. Prima contestație este depusă de Emanoil Panțîr, din Bicaz Chei, frate cu Iulian și Adrian Panțîr, arestați o vreme după o descindere a procurorilor DIICOT și acuzați de afaceri ilegale cu lemn. Al doilea este al firmei Transilis Forest SRL Suceava, care a rămas fără un camion cu remorcă și are procese tot pentru sancțiuni aplicate la Legea 171/2010, la judecătoriile din Suceava, Câmpulung și Fălticeni, precum și la Tribunalul Suceava. Societatea a fost înființată în decembrie 2014, are sediul în Mălini și figurează pe lista aprobată de Ministerul Mediului, pe 30 iunie 2016, printre firmele care au obținut certificat de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră. Pe aceeași listă figurează și 12 societăți din județul Neamț.

* ”Nu ai parte vătămată, nu răspunde nimeni!”

Conform datelor oficiale, suprafața totală a fondului forestier, administrat de Direcția Silvică Neamț, prin 14 ocoale silvice, este de 211.042 ha, din care: 166.049 ha – proprietate publică a statului, 12.168 ha – proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și 32.825 ha – proprietate privată a persoanelor fizice și juridice. Vârsta medie a pădurilor din județul Neamț este de 85 de ani, iar volumul recoltărilor anuale este prevăzut de amenajamentele silvice. Aceste amenajamente se întocmesc pentru perioade de 10 ani – cu excepția speciilor care cresc mai repede și au un termen de 5 ani -, iar volumul de recoltare se calculează raportând volumul total de lemn la numărul anilor de valabilitate a amenajamentului respectiv. În anul 2012, din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Direcția Silvică Neamț a fost recoltat un volum de 782.000 mc masă lemnoasă, iar în anul următor 760.000 mc. Acum, cifra s-a mai diminuat, dar nu cu mult, și, având în vedere că într-un camion cu remorcă nu încap mai mult de 40 mc, este ușor de calculat cam câte autovehicule cu lemn tranzitează județul în fiecare an. De aici și tentația omului care vede mașini după mașini, pline cu bușteni, să creadă că este o conspirație între anumite firme, care, de altfel, câștigă licitațiile, și organele de control care ”se fac că nu le văd”.

Problemele reale nu sunt, însă, acolo unde lucrurile se fac pe bază de calcul, astfel încât exploatarea să fie compensată de regenerarea naturală, ci acolo unde se defrișează fără niciun fel de milă și de logică.

De regulă, exploatările sunt făcute în regim silvic, dar sunt și situații în care se depășesc limitele corecte”, ne-a declarat subcomisarul Ștefan Ștefură, din cadrul Biroului de combatere a delictelor silvice din Poliția Neamț. ”Problemele cele mai mari sunt pe suprafețele negestionate de nimeni. În mod normal, fiecare proprietar de pădure ar trebui să încheie un contract de pază, însă sunt hectare întregi pe care, practic, nu le păzește nimeni. Acolo se și taie haotic, iar singura măsură pe care o poți lua împotriva proprietarului este o amendă de 500 de lei, pentru că așa prevede legea. Amenda este pentru că n-a încheiat contract. O altă problemă este – și un exemplu elocvent îl constituie comuna Grințieș – când se dau 30 de hectare, de exemplu, în proprietatea sătenilor, dar nu merge nimeni să delimiteze clar cât are unul și de unde începe proprietatea altuia. Se taie tot și nu știi cine este păgubitul. Nu ai parte vătămată, nu răspunde nimeni! Și, pentru că arborii tăiați în acest mod aveau nevoie de documente ca să poată fi transformați în cherestea și vânduți, mai departe, beneficiarilor, s-a dezvoltat o rețea de «producători» de avize, care a preluat societăți fantomă și asigură acte de transport. Am avut firme preluate de prin Târgu Mureș, care au adus un om fără adăpost, i-au dat ceva bani, l-au pus să semneze și i-au dat, printr-un proces verbal, toată contabilitatea. Bineînțeles că el nu știa ce face, iar scopul anchetei nu era tragerea lui la răspundere, ci a celor din spatele lui. De aceea, dosarul a fost preluat de DIICOT. Acum, cu aplicațiile informatice, se poate verifica mai ușor ce intrări și ce ieșiri sunt pe fiecare firmă. Dacă n-ai intrări, n-ai cum să ai ieșiri și atunci e clar că sunt suspiciuni pe documentul de transport. E bine că se fac apeluri și către cetățeni, să fie vigilenți, numai că n-au înțeles toți că nu numărul de pe capul tractor trebuie introdus în aplicație, ci numărul de înmatriculare de pe remorcă. Acolo se verifică avizele. În definitiv, același cap tractor poate tracta o multitudine de remorci. Din 62 de apeluri, s-au confirmat 6”.

Chiar și după apariția noilor reglementări, care nu mai lasă prea multă libertate de mișcare în domeniul exploatării forestiere, tot au mai rămas ”portițe” și puncte nevralgice în județul Neamț, pe care le cunosc atât polițiștii de la combaterea delictelor, cât și angajații Direcției Silvice. Zonele cu ”potențial” sunt, în continuare, cele de pe Valea Muntelui, mai ales pe Valea Tarcăului, dar și în Valea Ursului, de exemplu, unde există câteva sute de hectare de pădure, împărțite pe ”feliuțe”. O parte din proprietari au murit, iar moștenitorii, mulți plecați de ani de zile în străinătate, nu s-au ocupat să revendice pădurea. Ceilalți, care încă sunt în viață, au vârste la care abia reușesc să aibă grijă de ei înșiși. Și, atunci, au apărut oameni care știu să profite de orice oportunitate și au tăiat. În ultimii 20 de ani, drujbele au doborât mai tot. Pădurea s-a regenerat natural, copacii noi au ajuns deja la grosimea unui braț, așa că au devenit deja ”tentanți”, dar par să aibă un pic de noroc. Gestionarul unui fond de vânătoare, interesat, de fapt, de viața animalelor, și-a asumat și rolul de paznic al pădurii, lucru care i-a atras o sumedenie de reclamații. Din păcate, nu este singurul exemplu de pădure lăsată de izbeliște în județul Neamț.

* ”Strângerea șurubului”: 278 de dosare penale, 562 de contravenții

Creșterea cuantumului amenzilor pentru abaterile de la regimul silvic a fost unul din motivele pentru care agenții economici, tentați să mai”calce” pe lângă lege, au devenit, deodată, mult mai corecți. Dacă, înainte, o sancțiune între 2.000 și 5.000 de lei nu prea-i durea la buzunar, acum simt amenzile, care sunt între 5.000 și 10.000 de lei sau între 8.000 și 12.000 de lei pentru alte categorii de abateri. De când li se confiscă autovehiculele – unele cu valori între 80.000 și 100.000 de euro -, chiar trebuie să respecte cu strictețe legea, dacă nu vor să dea faliment. De aici și ceva proteste care au apărut, în numele supraviețuirii unei industrii care, e adevărat, produce 3,5% din PIB. Chestiunea de nuanță este că nu industria în sine este în pericol, ci doar acea parte a ei care s-a obișnuit să fenteze legea. Și, pentru ca fenomenul să fie diminuat, polițiștii de la combaterea delictelor silvice sunt primii care luptă împotriva tăierilor ilegale. În fiecare din ultimii 5 ani, Poliția Neamț a confiscat între 4.000 și 5.000 mc de material lemnos și a întocmit sute de dosare penale pentru tăieri și sustrageri de arbori.

Situația din primele 9 luni ale anului în curs se prezintă astfel : 278 de dosare penale, 572 de contravenții la Legea 171/2010, în valoare de 715.000 lei, 14 contravenții la HG 470, în valoare de 63.400 lei și 4.532,53 mc lemn confiscat. Greul de acum începe: a venit frigul și se apropie goana după brăduți.

Cristina MIRCEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.