Patrimoniul rănit, într-un calendar cu ”dedicație”

Direcția Județeană pentru Cultură Neamț a cuprins într-un calendar pentru anul 2017, 12 dintre monumentele istorice aflate în suferință. Despre toate a scris Mesagerul de Neamț de-a lungul anilor dar, cel puțin deocamdată, lucrurile nu s-au schimbat. La rândul ei, Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură, a atras atenția proprietarilor, în nenumărate rânduri, dar nici așa nu a obținut rezultatul pe care a mizat. Prin urmare, a ales acest calendar ca săăi ”sensibilizeze” pe responsabili, iar pe fiecare pagină a trecut și un citat din raportul comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale 2009: ”Societatea românească în ansamblul său este datoare cu un efort fără precedent de reflșecție și acțiune pentru a înțelege că propria sa identitate culturală și dezvoltare este legată de patrimoniul cultural pe care l-a moștenit și pe care trebuie să-l redea generațiilor viitoare”.

Prima filă a calendarului este dedicată Cetății Gâdinți  care ar avea șanse să fie pusă în valoare dacă ar fi preluată de Primăria Roman și nu s-ar fi trezit patriotismul local tocmai acum în primăria comunei. Pe a doua filă apare Conacul Cantacuzino din Ștefan cel Mare, care n-a avut parte decât de niște folie de solar de la Consiliul Județean Neamț. Luna martie are drept subiect Mănăstirea Tazlău, aflată la o nouă încercare de a ”prinde” o finanțare europeană. Aprilie ne poartă deja în comuna Borca, unde primăria a modernizat Casa Diaconescu de nu mai seamănă deloc cu ce a fost. Experții susțin, însă, că toate modificările sunt reversibile, iar monumentul și-ar putea recăpăta aspectul inițial. Luna mai ne urcă la Sanatoriul Bisericani și la mănăstirea din incintă, care a început să cadă, fără ca zgomotul zidului surpat să ajungă la Compania Națională de Investiții. Mijlocul calendarului (luna iunie) este dedicat Conacului Krupenski, aflat în proprietatea Primăriei Podoleni și lăsat de izbeliște și înainte, dar și după ce-a fost afectat de un incendiu provocat de un adolescent fumător. Iulie, o lună din mijlocul verii, a fost aleasă pentru Cetatea Neamțului, care are șanse să se zvânte doar în perioada toridă a anului. Fila următoare este dedicată Mănăstirii Neamț, transformată într-un șantier de ani întregi. Un șantier inutil, căci după ridicarea a noi case de oaspeți și corpuri de chilii, starețul a constatat că nu prea are cine le locui. Pe pagina lunii septembrie sunt ruinele Palatului Cnejilor, iar pe pagina lunii octombrie putem ”admira” ciuperca de lemn care a pus stăpânire pe Muzeul Bicaz. Penultima pagină a calendarului este o ”palmă” pentru comunitatea armenilor din Roman, care a lăsat în paragină școala, iar ultima pagină a calendarului ”tematic” este o atenționare pentru proprietarul Conacului Catargi de la Tupilați.

”Acest calendar a fost conceput pentru a arăta atitudinea unor instituții de nivel local și nu numai, față de anumite bunuri de patrimoniu din județ”, ne-a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț.

”Aceste monumente au fost monitorizate permanent de specialiștii instituției noastre timp de doi ani de zile și, în ciuda eforturilor depuse și a adreselor expediate pentru remedierea problemelor, situația a rămas aceeași.

Așa cum am susținut și în ședința Colegiului Prefectural de la începutul anului, consider că protejarea patrimoniului cultural al județului și punerea sa în valoare ar constitui un avantaj pentru creșterea economică și a nivelului de trai, prin revigorarea sectorului turistic, un domeniu care, din păcate, se află prea puțin pe agenda Consiliului Județean Neamț.

Sperăm ca prin acest demers, să atragem atenția autorităților și cetățenilor județului că avem un tezaur pe care îl ținem prăfuit și aruncat într-un colț de dulap, dar ne plângem că nu avem locuri de muncă și ne pleacă tinerii în străinătate. Țări precum Grecia, Italia, Spania fac venituri substanțiale din turism. Noi de ce nu putem? Pentru că, veșnic, avem alte priorități. Multe cu iz strict electoral”.

Cristina MIRCEA