Confuz, într-o căutare ambiguă a ceva încă nedefinit și abstract, un amalgam de improvizații mult sub nivelul unei manifestări consacrate, cam așa se prezintă, de doi ani încoace, festivalul de teatru de la Piatra-Neamț. Spectatorii sunt, pe de o parte, cei legați de teatru, cei care au crescut odată cu teatrul și merg la spectacole, în virtutea unei inerții tradiționale, cu speranța că, la următorul, poate se întâmplă acel ”ceva”. La actualul festival nu s-a întâmplat decât la final. Piesa ”Tartuffe”, jucată de actorii Teatrului ”Maria Filotti” din Brăila, a fost singura demnă, la modul real, de un festival de ținută. Abia de la acest nivel încolo ar fi trebuit să se ”întâmple”. Din păcate, festivalul de la Piatra-Neamț și-a pierdut nivelul și, mai grav, pare să-și fi pierdut și busola. Succesiunea halucinantă a unor ”producții” care nu au nimic de-a face cu ideea de teatru nu face decât să îndepărteze spectatorul avizat.
Nu ne-am propus să discutăm despre banii (mulți) cheltuiți pentru acest festival, ci despre amprenta omului, aflat la conducerea instituției, lăsată asupra acestei manifestări. Și dacă tot am vorbit despre ”Tartuffe”, personajul principal este comparabil cu ”l’enfant terrible ” al dramaturgiei, așa cum este descris actualul director al Teatrului Tineretului: ”Capodoperă a comediei de caracter, Tartuffe aduce în scenă prototipul individului hotărât să parvină prin orice mijloace, dar de îndată ce îşi atinge scopul, masca servilă şi umilă cade, dezvăluindu-i adevărata faţă, aceea de stăpân fără scrupule”.
V.B.