Hramul Ștefan cel Mare și Sfânt

Schitul Cărbuna, înființat în anul 2000, este lăcașul care își serbează hramul pe 2 iulie, la sărbătoarea Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Aflat sub administrarea Mănăstirii Neamț, schitul Cărbuna se află la 3 km de aceasta, într-o plantație de stejari seculari. Numele schitului provine de la vechile exploatări din zonă, de cărbune, mangal. Se spune că tăciunii proveniți din acești cărbuni sunt mai buni decât alții deoarece provin dintr-o specie de fag deosebit.

Schitul Cărbuna a apărut ca un locaș al lui Dumnezeu, unde se ridică neîncetat rugăciuni pentru eroii din zonă, căzuți la datorie în timpul celor două războaie mondiale. În cimitirul în care au fost îngropați aceștia, în anul 1995 s-a construit o troiță, care a fost sfințită de Prefericitului Patriarh Daniel, atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Astăzi, schitul posedă un corp de chilii cu o trapeză, o clopotniță, un agheazmatar, iar biserica a fost pictată.

Cărbuna mai are și hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”.

Un alt lăcaș care are hram în ziua marelui voievod este Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt din Bacău.

Renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale, staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova este locul în care se poate afla tămăduirea trupească şi sufletească. Mănăstirea Ștefan cel Mare și Sfânt este situată la 900 m altitudine, pe muntele Bolovanu, la aproximativ 10 kilometri de staţiunea Slănic Moldova. Iniţiatorii şi susţinătorii principali ai construcţiei au fost doi cetăţeni americani, de origine română, Vasile şi Catinca Gavrilă. Ajutorul pentru construcția mănăstirii a venit și din partea localnicilor din satul Cerdac și de prin împrejurimi. Hramul bisericii este Sfântul Ştefan cel Mare, iar al paraclisului Schimbarea la Faţă. Construcţia bisericii este finalizată, iar pictura în frescă a fost realizată de Lichi Vică, din Comăneşti.

Mănăstirea Sfântul Ştefan cel Mare dispune astăzi de locuri de cazare pentru pelerini, dar şi pentru cei care caută sănătatea trupească, în puterea apelor minerale. Astfel, așezarea a devenit un loc în care se pot descoperi remedii atât pentru suflet, cât şi pentru trup.

FOTO: Doxologia