25 iulie – praznicul ”Adormirii Sfintei Ana”
Sfânta Ana a fost bunica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, mama Sfintei Fecioare Maria. De remarcat că, din Familia pământeană a Mântuitorului Iisus Hristos, au făcut parte personalități spirituale importante din Sfânta Scriptură. Sfânta Ana făcea parte din neamul lui Levi, copil al preotului Matan și al soției acestuia, Maria. Surorile Anei se numeau Maria și Sovi. Sovi s-a căsătorit la Bethleem și a dat naștere unei fete pe nume Elisabeta, nimeni alta decât mama Sfântului Ioan Botezătorul. Elisabeta și Sfânta Fecioară Maria erau, deci, verișoare, iar Mântuitorul era verișor de gradul II cu Sfântul Ioan Botezătorul.
* Hramul ”Adormirea Sfintei Ana”
În județul Neamț există mai multe lăcașe de cult ce poartă hramul Sfintei Ana. Amintim biserica parohială din localitatea Văratec, ce poartă hramurile Sfânta Mare Mucenică Varvara și Adormirea Sfintei Ana. E situată la 600 m de Mănăstirea Văratec, în satul Filioara.
Există numeroase atestări documentare privind așezările sihaștrilor din zona satului Filioara și a cătunului Gropi. Moșia Filioarei a aparținut domnitorului Irimia Movilă, care, în anul 1623, a donat-o mănăstirii de călugări Agapia, împreună cu două sate, Filioara și Gropi. În 1803, satul Gropi aparținea de Mănăstirea Văratec, de unde și-a luat și numele, iar nevoile religioase erau îndeplinite de preoții din mănăstire. În 1848, la inițiativa preoților din Filioara, locuitorii din Văratec au început să-și construiască biserica prin forțe proprii. Ea a fost finalizată în anul 1852 și a primit hramul Sfintei Mari Mucenițe Varvara.
Biserica, ridicată exclusiv din lemn, avea formă de cruce, cu trei turle și pridvor orientat către miazăzi, și a fost zidită pe pământul donat de preotul Gheorghe Brăteanu. Preoții slujitori din acest sfânt lăcaș sunt amintiți cu cinste la Sfintele Slujbe: Neculai Gheorghiu (1894-1896), Gheorghe Poşmoşanu (1896-1908), Gheorghe Topoliceanu (1909-1948), Ioan Ştefu (1948-1960), Ierom. Nicandru Mihăilă (1960), Ioan Gheorghiţă (1960-1988), Dumitru Irina (1988-1999) și Ciprian Ipate (1999-prezent). (sursa: varatec.mmb.ro).
Apoi, lângă Mănăstirea Bistrița din Neamț se află Schitul Sfânta Ana, iar în Biserica mănăstirii se află icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Icoană a fost dăruită Doamnei Ana, soția lui Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului bizantin Manuil al II-lea Paleologul și de Patriarhul Matei, al Constantinopolului, în anul 1401.
* Sfântul Pantelimon – ocrotitorul medicilor
Sfântul Mare Mucenic Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și al suferinzilor. Miracolele sale vindecătoare sunt cinstite de creștinii din toată lumea. Multe spitale și așezăminte îi poartă numele. Sfântul este invocat în rugăciuni la slujba Sfințirii Apei și la Taina Sfântului Maslu, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Ermolae și cu ceilalți sfinți doctori fără de arginți și făcători de minuni.
Sfântul Pantelimon a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și a primit mucenicia la începutul veacului al IV-lea d.H. A absolvit Școala de Medicina din Nicomidia, iar ucenicia a făcut-o cu renumitul medic Eufrosin. Pantelimon a devenit creștin datorită unui miracol. Sub îndrumarea sfântului preot Ermolae, Pantelimon s-a rugat Mântuitorului Iisus Hristos să învie un copil ce fusese mușcat de o năpârcă. Copilul a înviat, iar Pantelimon a cerut să primească Taina Botezului. Sfântului i s-a tăiat capul la porunca împăratului Maximian, pentru că nu a renunțat la credința creștină. Din trupul său a curs lapte în loc de sânge.
În tradițiile populare se spune că nu este bine să dormi în ziua Sfântului Pantelimon, că nu te mai poți deștepta. Oamenii serbau ziua pentru a nu cădea în somnul cel lung al morții.
Prin multe sate era obiceiul ca această zi să fie serbată cu porumbi și dovleci fierți.
Era considerată o zi bună pentru călătorii. Cei care plecau la drumuri lungi se rugau adesea Sfântului Pantelimon, căruia, în popor, i se mai spunea Pintilie Călătorul.
Toată lumea știa că ziua Sfântului Pantelimon este deosebită, deoarece acesta a fost doctor și îi ajută pe toți suferinzii cu credință în Hristos.
Prin unele sate, se spunea că, de muncește femeia în această zi, i se ”călătorește” bărbatul, adică va umbla pe la alte femei. În alte locuri, sărbătoarea lui Pintilie călătorul era considerată hotarul dintre vară şi toamnă.
