Cazul Geanina Sechel – Expertiză devastatoare: ”Internarea în secția ATI pentru monitorizare și tratament ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire”

Pe 30 noiembrie 2017, Geanina Sechel murea în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, după ce, cu o zi înainte, născuse o fetiță. Tragedia n-a fost cu preaviz: nașterea, naturală, a decurs normal, părinții erau fericiți, copilul sănătos. Totuși, la nici 24 de ore de la naștere, Geaninei i se constata decesul, la capătul câtorva ore de stat cu puls foarte mare – chiar 220! -, fără ca medicul de gardă la Cardiologie, Lucia Chetreanu, să se miște spre pacientă. Pentru cei care nu cunosc spitalul județean, secția Cardiologie e la un etaj distanță de OG, adică maximum 3 minute de mers (lent) pe jos. Lucia Chetreanu s-a mulțumit să administreze telefonic tratament pentru Geanina.

Moartea Geaninei Sechel a ridicat multe întrebări, firești și de bun-simț. Cum a fost posibil ca o femeie, care născuse cu o zi înainte, să stea mai bine de 8 ore în spital, având pulsul mult peste cel normal? Cum a fost posibil să nu fie consultată de un medic de specialitate, în cazul de față un cardiolog? Cum a fost posibilă atâta indolență pe secția OG, unde a internat-o chiar medicul care a avut-o sub observație la cabinetul privat, dar n-a specificat în foaie nimic din constatările făcute de-a lungul sarcinii? Amănunte despre caz se regăsesc în arhiva Mesagerul de Neamț, inclusiv online.

După moartea Geaninei, au început cercetări care să lămurească lucrurile și tot le lămuresc. De aproape doi ani. Raportul medico-legal a întârziat câteva luni, mult timp ținut la sertar, apoi nu s-au găsit specialiști care să se pronunțe asupra posibilei culpe medicale. Acum, la dosar a ajuns o nouă expertiză medico-legală. Finalizată, ținând cont de datele oficiale, în luna februarie 2019, dar care și-a găsit cu greu calea spre dosar.

Noua expertiză ar trebui să lămurească dacă este vinovat cineva din spital sau Geanina a greșit când a avut încredere să nască la Piatra Neamț.

Din punctul de vedere al opiniei publice, lucrurile sunt foarte clare: o pacientă, cu peste 200 bătăi/minut puls, a fost lăsată cel puțin 4 ore în grija asistentelor de la Ginecologie, medicul Cosmin Rugină, cel care a și îngrijit-o pe parcursul sarcinii, mulțumindu-se să dea un telefon la cardiolog și atât. Cardiologul, ocupat cu treburi mult mai importante, a prescris un tratament prin… telefon și a interveni abia după 4 ore, când s-a trezit cu pacienta pe secție.

Consecințele se cunosc: Geanina a murit pe secția ATI, o familie a fost distrusă și, în urmă, pe lângă micuța Erika Geanina care crește fără mama ei, a rămas întrebarea dacă medicii și-au făcut datoria.

Opinia publică spune că nu. Argumente ar fi destule și toate de bun simț. Specialiștii, experții solicitați să se pronunțe, dau, în sfârșit, după mult timp, un răspuns. Care, în mare măsură, confirmă percepția publică, dar nu e suficient pentru anchetatori.

* Ce trebuia să lămurească o nouă expertiză

Pentru a-și urma cursul firesc, dosarul morții Geaninei Sechel are nevoie de un document semnat de oameni de specialitate care să răspundă la câteva întrebări. Întrebări care pot fi ghicite, fără mari eforturi.

Într-o ordine logică, anchetatorii ar avea nevoie să știe dacă problemele pe care le avea Geanina Sechel (tahicardie sinusală), cunoscute la momentul internării, impuneau un tratament special, dacă, pe 29-30 noiembrie 2017, în intervalul orar 16-20, se impunea un alt tratament, în afara Propranolol-ului care i s-a administrat. Anchetatorii ar vrea să știe, la fel de mult, dacă există o legătură de cauzalitate între deces și faptul că medicul cardiolog a fost anunțat la 16,45 și nu a intervenit până la ora 200, dacă tratamentul prescris a fost și cel corect.

Pentru nespecialiștii în medicină, ar fi fost probabil important de stabilit dacă o eventuală naștere prin cezariană ar fi fost mai potrivită, date fiind antecedentele medicale ale Geaninei, și dacă era necesar un control cardiologic la internare.

Mergând mai departe, pentru anchetatori ar fi fost vital să afle dacă există culpă medicală din partea medicilor care au intervenit. Altfel spus, dacă există o legătură de cauzalitate între deces, modul cum au acționat medicii și tratamentul administrat.

Dacă răspusul la aceste întrebări ar fi fost cuprins în noua expertiză medicală, cazul ar fi putut fi lămurit: a greșit medicul ginecolog, a greșit cardiologul, au greșit amândoi, s-a greșit în aplicarea protocoalelor interne sau nu este nimeni vinovat.

Comisia a fost formată din trei medici primari legiști de la IML Iași, dr. Carmen Simona Ionescu, dr. Mihai Florea și dr. Mihaela Năstase. Trebuie precizat că, în analiza lor, cei trei au folosit declarații de martor din dosar, fișa de internare a Geaninei Sechel, raportul de expertiză medico-legală, precum și examenele suplimentare solicitate.

* Prima concluzie devastatoare: ”Se impunea monitorizare și tratament imediat”!

Cei trei experți de la Iași au încercat să răspundă la toate problemele ridicate de caz. Din punctul nostru de vedere, răspunsurile sunt clare. De exemplu, cei trei spun că, din momentul în care s-a constatat prin electrocardiogramă și puls de peste 200 bătăi/minut la bolnavă, se ”impunea o atitudine terapeutică imediată, chiar dacă starea pacientei era bună”. ”Tahicardia paroxistică supraventriculară este o urgență medicală, care impune monitorizare și tratament imediat”.

Ce s-a întâmplat, în realitate? Deși lasă pe dinafară multe momente, povestește chiar dr. Cosmin Rugină, prin declarația susținută în conferința de presă organizată în decembrie 2017, imediat după moartea Geaninei: ”A doua zi eram de gardă, în 30 noiembrie, după naștere, am văzut-o la vizită, starea ei era bună, am vorbit cu pacienta, până aici nicio problemă. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, la ora 17, când am fost anunțat că pacienta acuză palpitații și transpirații. Am mers în salon, într-adevăr, pacienta avea o stare bună (?), ținând cont de afecțiunea ei, tahicardie sinusală. Totuși, în momentul acela, am cerut consult cardiologic, s-a făcut un EKG, s-a administrat tratament, după care a mers la cardiologie.

Eu am anunțat la ora 5 (n.n. – ora 17) cardiologul, au fost, am înțeles, niște mici probleme, că n-a putut ajunge inițial, mi s-a spus telefonic ce trebuia să-i dau (n.n. – pacientei), lucru pe care l-am făcut. Secția noastră nu are toate medicamentele cardiologice. Și s-au putut administra tratamentul pacientei, dar am rugat, într-adevăr, și să-i fie adus propranolul de care avea nevoie, noi nu avem pe secție. După care doamna doctor a văzut și a decis transferul pacientei (n.n – pe cardiologie). La ora 20, a fost transferată pacienta”.

Sigur, pe dr. Cosmin Rugină nu l-a deranjat prea mult că nu a venit cardiologul și s-a mulțumit să ceară medicamente, cui?, PACIENTEI aflate în stare gravă. Și atât. Iar dacă nu îl presa un alt medic, Eliza Margină, probabil ar mai fi așteptat, în cabinetul său liniștit de pe secție. A făcut ceva pentru ”tratament imediat”? Din punctul său de vedere, da. Poate ar trebui să-și aducă aminte că pacienta este moartă.

Cardiologul Lucia Chetreanu are, și ea, o versiune autoincriminantă, din care lipsește total explicația nepăsării: ”Inițial, a fost un consult telefonic. După indicații, s-a administrat tratament cu un betablocant neselectiv, care influențează numai frecvența cardiacă, nu și tensiunea, domnul doctor (n.n. – dr. Rugină) mi-a spus că tensiunea era 11 cu 7, pentru că am discutat cu domnul doctor, eu fiind la un stop cardio-respirator la Unitatea de Primiri Urgențe și, ulterior, alte două urgențe grave, care au ajuns la terapia intensivă a spitalului. În momentul când m-am eliberat, a și venit domnul doctor cu foaia, am și văzut electrocardiograma, am decis transferul de urgență al pacientei spre a fi supusă tratamentului”.

Ulterior, s-a constatat că dr. Chetreanu n-a fost atât de ocupată la UPU. Iar foile de observații din ziua respectivă nu justifică lipsa de intervenție la un bolnav aflat în stare gravă. A procedat corect doctorița? În niciun caz nu se poate spune ceva despre ”monitorizare și tratament imediat”, dacă facem abstracție de prescripția prin telefon.

* A doua concluzie: ”Șansele de supraviețuire ar fi crescut dacă era transferată pe ATI”!

O altă concluzie din noul raport de expertiză medico-legală este că boala de care suferea, faptul că un puls mărit (între 140-160 bătăi pe minut) era deja constatat, prin două consulturi anterioare, și faptul că era lehuză, toate acestea ”impuneau IMEDIAT (sublinierea noastră) după identificarea tulburării de ritm transferul în secția ATI pentru monitorizare și tratament. Această atitudine ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire ale pacientei”.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat decât foarte târziu, după ore de chin. La ATI, Geanina a ajuns la 21,45, după un periplu la secția Cardiologie, unde i s-au făcut electroșocuri. Despre manevrele din Cardiologie s-a consemnat, la vremea respectivă, declarația fostei directoare a spitalului, dr. Cristina Iacob Atănăsoaie: ”S-ar fi impus consultul imediat. Consultul unui pacient nu se face prin telefon, indiferent ce spune cineva, nu se face așa ceva! (…) Nu știu ce să spun, nu știu care a fost rațiunea doamnei doctor când a dat acele șocuri electrice. Eu știu că se fac pe tahicardie ventriculară sau în fibrilații cu ritm rapid, în caz de fibrilație ventriculară, atunci când pacientul este aproape de stop cardiorespirator. Dar eu n-am auzit niciodată să se dea șocuri electrice în tahicardie sinusală. Nu știu de ce s-a schimbat așa doamna doctor, pe foaia de observație nu este menționat de ce s-a procedat așa, șocul a fost dat sincron. Dar, neîntâlnind în cariera mea șoc dat pe tahicardie sinusală, nu știu ce efect poate avea”.

Să reținem că Geanina Sechel ar fi avut șanse sporite de supraviețuire dacă ar fi fost internată pe ATI, chiar și pe terapia internsivă existentă în secția de Cardiologie. Cum n-a fost transferată decât foarte târziu, șansele ei au scăzut. Și a murit. Întrebare firească: este cineva vinovat că nu s-a făcut transferul? S-ar zice că da, dar trebuie ca anchetatorii să fie convinși, dincolo de orice dubiu. Iar aceștia probabil se întreabă acum dacă au date suficiente pentru trimiterea în judecată sau mai au nevoie de încă o expertiză.

* A treia concluzie: nu s-a făcut control cardiologic la momentul internării!

De bun simț este și o altă concluzie a medicilor de la Iași: ”Având în vedere antecedentele de tahicardie sinusală a ale sus-numitei, apreciem că examenul cardiologic se impunea încă de la internare, urmat de monitorizare și tratament recomandat de cardiolog”. Simplu, clar și logic. Dacă știi că ai o pacientă cu probleme, pe care chiar tu ai trimis-o la cardiolog, pe care ai urmărit-o pe timpul sarcinii, pe care tu o trimiți spre internare, fiind de serviciu în policlinică, normal ar fi să recomanzi examen cardiologic. Vorbim aici despre ginecologul Cosmin Rugină, care ar fi trebuit măcar să-și atenționeze colegii despre problemele cardiace ale femeii care se pregătea să nască. Că nu a dat atenție acestui aspect se vede din modul cum a acționat în momentul crizei, când a ales să aștepte 4 ore intervenția unui cardiolog. Dacă motivele nepăsării profesionale ale cardiologului sunt încă un mister, indolența dr. Rugină se vede de pe Ceahlău. Sau măcar de pe Pietricica.

Acum un an, actualul manager al Spitalului Județean Neamț spunea același lucru ca membrii comisiei de la Iași: ”Nu nu am văzut raportul medico-legal, dar ce pot să spun, ca medic care am făcut numeroase gărzi și m-am confruntat cu multe cazuri, este că nu înțeleg ce s-a putut întâmpla cu bolnava. Niciun medic nu putea anticipa cum avea să evolueze, dar era o gravidă cu o afecțiune cardiacă, ce impunea o supraveghere extrem de atentă într-un serviciu de terapie intensivă. La momentul când ai acest dezechilibru – puls mare, tensiune mică -, asta te avertizează asupra oricărui fel de fenomen. Și, atunci, trebuie să ai bolnavul în cel mai bun serviciu de monitorizare. Punctul meu de vedere este că bolnava trebuia supravegheată în cel mai bun serviciu de monitorizare pe care îl are spitalul județean de urgență. Am mai afirmat și susțin: aici e vorba de timpul de reacție -solicitudinea, rapiditatea în cazul unei urgențe nu se poate discuta, secunda contează, când e urgență, ai zburat!”. Chiar dacă părerea sa a deranjat, dr. Codruț Munteanu considera că sunt suficiente elemente pentru Colegiul Medicilor Neamț, care să ia atitudine în acest caz: ”Eu anticipez un aviz în care este vorba de malpraxis și ancheta trebuie să meargă mai departe. Apreciez că sunt circumstanțe și condiții de malpraxis, o spun pe studiul clinic, pe flerul meu clinic, care, de obicei, nu m-a înșelat, dar sunt și probele care sunt. Dar eu am judecat timpul de reacție: tahicardia – un element extrem de agravant în orice secundă și periculos – și rapiditatea cu care intervii, aici cred că e problema. Din punctul acesta de vedere, nuanțez că ar putea fi vorba de așa ceva, dar am nevoie și de raportul medico-legal pentru a ști exact ce s-a întâmplat”.

Între timp, noul raport medico-legal pare să confirme întru totul părerea exprimată acum un an de Codruț Munteanu

* Comisia s-a ferit să dea un verdict clar în privința culpei medicale 

Partea cea mai importantă a expertizei, pentru anchetatori, rămâne, deocamdată, fără un răspuns direct, deși el este subînțeles în privința culpei medicale. Cei trei specialiști de la Iași spun că ”stabilirea noțiunii de culpă (termen juridic) nu este de competența medicinei legale”. Probabil. Și, într-un fel, atitudinea lor e de înțeles. La mai bine de un an distanță, au fost nevoiți să judece un caz delicat, pe baza unor documente din anchetă. Din punctul nostru de vedere, ei și-au făcut treaba. Au răspuns chiar și la întrebarea esențială privind stabilirea legăturii de cauzalitate între decesul Geaninei Sechel și modul cum au acționat medicii și tratamentul administrat. Răspunsul lor, chiar dacă pare imprecis, este devastator: ”Considerăm că internarea în secția ATI pentru monitorizare și tratament după identificarea tulburării de ritm ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire ale persoanei”.

De aici încolo, logic ar fi să se caute persoanele care nu au făcut acest lucru și au decis să lase pacienta să aștepte. Ei sunt vinovații, pentru că au redus șansa la viață a Geaninei.

Pentru o judecată cu juriu, probele ar fi mai mult decât suficiente. În sistemul judiciar românesc, probabil vom aștepta până se va găsi un expert care să spună, fără echivoc ”Da, există o cauză directă între deces și modul cum au acționat medicii”. Din păcate, sunt mai mari șansele ca un asemenea expert să nu apară.

Volens, nolens, aducem aminte ce scria Mesagerul de Neamț la aproape un an de la nefericitul eveniment: ”Citind toate acestea, concluzia pare să vină groaznic de firesc. Geanina Sechel a murit, pentru că a intrat pe mâinile dr. Rugină și dr. Chetreanu, care, în loc să fie medici, s-au comportat ca niște birocrați, indolenți, nepăsători și leneși, fără niciun pic de suflet și preocupați doar să-și acopere, ulterior, dosul halatelor albe cu hârtii, cu protocoale, cu birocrație. Medici care au intervenit doar când au fost împinși de la spate de evenimente”.

Valentin BĂLĂNESCU

pietricica turism

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.