În perioada 26-28 septembrie, se sărbătoreau primii Filipi de Toamnă. Țăranii aveau grijă să nu strice cuiburile rândunelelor. Lumea credea că, altfel, vor sângera vacile. Țăranii de altădată aveau tot felul de superstiții. Încercau să-și amintească dacă, în primăvară, au fost singuri când au văzut prima dată rândunele. Așa își explicau de ce au fost singuri aproape toată vara. Cei care știau mersul timpului spuneau că, dacă toate rândunelele sunt plecate până la 30 septembrie, atunci avea să ningă curând, adică prin noiembrie sau la început de decembrie.
Cu ocazia Filipilor, nu se cosea, nu se împungea în piele, nu se dădea cu împrumut, nu se ducea nimic la moară, nu se dădea jar de foc la vecini ca să-și aprindă focul în sobă, nu se mătura prin casă. În general, nu se lucra nimic, că era rău de lupi și aducea pagubă la vite.
Perioada cuprinsă între 29 septembrie și 14 octombrie, între Mioi și Vinerea Mare, când, de regulă, se petrece o încălzire temporară a vremii, este numită Vara lui Mioi. Pentru că, la Mioi și la Vinerea Mare, se obișnuia să se slobozească arieții (berbecii) în turmele de oi, pentru ”a le călca”, aceste zile se numeau și Nunta oilor sau Năpustitul berbecilor.
