Șoferii drogați devin prezențe obișnuite în trafic, la fel ca și accidentele în care sunt implicați, cele mai multe cu fugă de la fața locului. Instinctiv, confrutându-se cu un fenomen relativ nou, opinia publică are tendința să fie intransigentă și să reclame justiție imediată. Paradoxal, însă, pericolul social al faptei de a conduce un autovehicul sub influența ”unor substanțe psihoactive” este perceput ca fiind mai mic decât cel al conducerii sub influența alcoolului, deși Codul Penal, prin art. 336, le pedepsește în același mod: închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă.
* Patru șoferi drogați, găsiți în trafic la Piatra-Neamț
În seara de 9 august 2019, un tânăr de 19 ani, dintr-o familie foarte cunoscută, a accidentat un copil de 5 ani, pe o stradă din cartierul Precista, și a fugit. A fost prins după o oră și jumătate. Era drogat. A fost primul conducător auto depistat sub influența cannabisului la Piatra-Neamț. Acum, pe listă figurează patru nume. Trebuie precizat că toate aceste persoane au fost depistate de polițiștii de la Biroul Rutier de la Poliția municipiului. Singura structură care mai deține un drugtest – aparatul cu care poate fi identificată prezența drogurilor -, este Serviciul Poliției Rutiere Neamț.
”Codul penal nu stabilește limita infracțiunii la o anumită concentrație a substanțelor psihoactive, ci la simpla prezență a acestora în organism”, a declarant comisarul șef Mihai Mavriș, șeful Serviciului Poliției Rutiere Neamț. ”Urmează analizele toxicologice, pentru că noi conducem omul la spital și acolo i se recoltează probe, care sunt analizate”.
Problema este că, în timp ce la alcool, concentrația de 0,80 g/l în sânge este, cert, infracțiune, la droguri, nefiind stabilită clar o concentrație, ”simpla prezență” este extrem de interpretabilă. Asta pentru că, în cazul cannabisului, ”simpla prezență” este detectabilă și după două-trei zile de la momentul consumului, când efectul drogului deja a dispărut, dar organismul nu a eliminat în totalitate substanța. În schimb, etnobotanicele, care au efect puternic, dar scurt ca durată, nu pot fi detectate deloc, cu niciun fel de aparat, dar nici prin analize de sânge sau urină. Nici măcar nu sunt considerate droguri.
* ”N-aș spune că este îngrijorătoare prezența șoferilor drogați în trafic”
Polițiștii își dau seama că au de-a face cu un șofer este drogat, când îl văd cum se comportă în trafic: nu respectă marcajele, se plimbă de o pe o bandă pe alta fără să-și dea seama și face cu dificultate aproape orice manevră. Similar este comportamentul conducătorului auto aflat sub influența alcoolului, diferența fiind că aspectul ochilor și mirosul trădează consumul de droguri. Totuși, opinia unanimă a oamenilor legii este că un șofer care abia se poate ține pe picioare din cauza alcoolului este mult mai periculos decât unul care a fumat cannabis acum două zile. Așa se explică faptul că tânărul de 19 ani, primul prins cu aparatul drugtest, nu a fost arestat, deși propunerea din partea polițiștilor a existat. Singura măsură dispusă împotriva lui a fost controlul judiciar. Cât despre cum pedepsește instanța drogul la volan, orice discuție este prematură. Niciunul din cei 4 șoferi drogați, depistați în ultimele 3 luni, de când există cele două dispozitive în dotarea polițiștilor rutieri, nu a fost trimis în judecată.
”N-aș spune că este îngrijorătoare prezența șoferilor drogați în trafic, dar este un fenomen în creștere, probabil vom ajunge la fel ca afară”, a declarat comisarul Dănuț Urserescu, șeful Biroului de Poliție Rutieră Piatra-Neamț. ”Îngrijorătoare continuă să fie conducerea sub influența alcoolului. Avem o creștere de 100% a numărului de dosare penale față de anul trecut”.
Revenind la droguri, din cei 4 șoferi găsiți în trafic sub influența ”substanțelor psihoactive”, unul consumase cocaină și ceilalți cannabis (”banala” marijuana de calitate inferioară, care se comercializează cu 100 de lei gramul)). Efectele sunt diferite. Cocaina pătrunde rapid în creier și, în doze mici, provoacă euforie şi o stare de energizare. Consumatorul devine vorbăreţ, este foarte ager mintal şi hipersensibil la sunete şi stimuli vizuali. Supradozarea, însă, poate duce la apariţia unor crize convulsive, dar şi a unor halucinaţii.
Marijuana, în schimb, are ca efect inițial o stare de agitaţie, însoţită ocazional de tensiune şi anxietate, după care se instalează un calm deosebit. Există și consumatori la care apar oscilaţii ale stării de spirit. Indiferent de tipul de drog consumat, șofatul nu este o activitate compatibilă cu astfel de ”practici”. Chiar dacă, din prisma ”pericolului social”, lucrurile se reduc la ”simpla prezență”, fără a stabili doza și efectele concrete, individuale ale tipului de substanță psihoactivă și fără a face diferența dintre comportamentul în trafic al unui consumator constant și al unuia ocazional.
Cristina MIRCEA
FOTO: Pixabay