Praznic cu veselie de Sfântul Modest, protectorul plugarilor

Sf. Modest, serbat pe 18 decembrie, odată cu Sfinții Sebastian și Zoe, e prăznuit pentru boale la vite și paza lor. Pentru asta, ”oamenii aduceau pe popă acasă, se rugau lui Dumnezeu în genunchi și sfințeau agheasmă. Pe urmă, preotul ieșea și stropea cu agheasmă ograda, ocolul și toate vitele, rugându-se lui Dumnezeu ca să le ferească de boale. După aceea strângeau agheasma rămasă și din când în când stropeau vitele ori le-o dădeau în tărâțe”.

Sfântul Modest s-a născut, ca urmare a unui miracol, spre sfârșitul veacului al III-lea d.H. Părinții săi nu puteau avea copii, dar rugăciunile lor fierbinți către Dumnezeu și credința lor au făcut posibilă nașterea Sfântului Modest. Un alt miracol l-a descoperit pe pruncul Modest în temniță, între părinții săi decedați.

A fost ales arhiepiscop al Ierusalimului pe când avea 59 de ani și s-a stins din viață la vârsta de 97 de ani.

Calendarul popular îi atribuie Sfântului Modest puterea de a-i proteja pe cei care ară pământul. Prin multe sate, se spunea că Sfântul stă înaintea plugarilor, atunci când oamenii ies la arat.

Gospodinele de altădată oferau de pomană făină și mălai pentru sănătatea vitelor.

Ziua Sfântului Modest se serba cu mare veselie. Fiecare țăran aducea atâta vin cât îl lăsa inima. Vinul era apoi vândut, iar câștigul era destinat spre folosul bisericii.

Se face agheasmă pe care sătenii o țineau tot anul. Stropeau vitele pentru a se înmulți, albinele să dea mai multă miere, iar oamenii să fie protejați de boli.

Cei păgubiți de hoți credeau că, de scriu pomelnic la biserică în ziua Sfântului Spiridon, vor afla hoțul și vor recupera ce li s-a furat.