Radiografia corupției din 2019: medici, directori, oameni de afaceri

pietricica turism

Abdicarea de la cinste și de la datorie – corupția – este un fenomen care, deși afectează societățile de pe întreaga planetă, nu a putut fi înlăturat prin niciun fel de metodă. În România, unde există, prin tradiție, o cultură a cadourilor și a atențiilor, lupta împotriva corupției este mai dificilă, tocmai pentru că se înscrie perfect în cutume, iar pedepsele – între 2 și 7 ani de închisoare -, nu sunt de natură să producă măcar o diminuare a fenomenului, nicidecum înlăturarea lui. O recentă propunere legislativă de modificare a Codurilor penale vizează pedepse mai mari pentru cei corupți și închisoarea pe viață pentru fapte de corupție care au drept miză sume mai mari de 100.000 de euro, plus confiscarea totală a averii. Propunerea deputatului independent Bogdan Diaconu a creat deja dispute, mulți parlamentari acuzându-l că vrea doar să-și facă publicitate. Condiții în care este greu de crezut că înăsprirea pedepselor pentru corupție poate avea șanse să se concretizeze.

* Mita – boala incurabilă a secției de Ortopedie

O simplă trecere în revistă a dosarelor care au ajuns în instanță de-a lungul anului 2019 arată că există corupție într-o diversitate de domenii, iar oameni aparent onorabili sunt acuzați de procurori că au comis fapte pentru care vor fi judecați. De departe, dosarul anului 2019 a fost cel al medicilor ortopezi de la Spitalul Județean, trei dintre ei arestați preventiv, unul arestat la domiciliu, iar altul plasat sub control judiciar la începutul lunii martie.

Inculpații, în calitatea pe care au avut-o, de medici, obligați să vegheze la starea de sănătate a oamenilor și să respecte valorile morale consfințite prin depunerea jurământului profesional, s-au folosit de funcțiile lor, de importanța muncii lor, de competențele lor, pentru a obține foloase materiale”, se arată în motivarea arestării, dispuse de judecătorii de la Tribunalul Neamț.

Procurorii au stabilit că dr. Constantin Nanu a primit mită de 27 de ori, dr. Florică Guțu de 20 de ori, Grigore Berea de 13 ori, iar Gheorghe Borș de 5 ori, doar în perioada în care secția de Ortopedie a fost ținută sub observație. Dr. Ghenadie Bucătaru, singurul plasat sub control judiciar și lăsat să profeseze în spital, a fost acuzat că a luat mită de 7 ori. Toți banii primiți de la pacienți erau pentru ”diferite acte medicale – intervenții chirurgicale, efectuare referate medicale, pentru remitere către medicul anestezist, consultații medicale”. Dosarul în care sunt judecați cei 5 medici a trecut de procedura de cameră preliminară, dar nu a ajuns încă la judecata de fond. Odată cu doctorii, au fost trimiși în judecată și 18 foști pacienți sau rude de-ale acestora, care au dat mită.

* Fondurile europene – eterna tentație

Afacerile incorecte cu fonduri europene încă sunt o tentație pentru tot felul de oameni, deși există condamnări anterioare pentru fapte similare. Elena Nușa Chiriac, fostul administrator al Hotelului Roman, care a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare în martie 2018, este doar un celebru exemplu. Anul trecut au fost trimiși în judecată Viorel Zabavschi – inspector în construcții, medicul veterinar Gabriela Mihaela Liche, oameni de afaceri și profesoara Daniela Domnica, directoarea Școlii ”Nicu Albu”, alături de soțul ei. Toți sunt acuzați că au folosit documente false cu scopul de a obține fonduri europene.

În același dosar cu Viorel Zabavschi este judecat Andrei Bogdan Ungureanu, reprezentant al SC Best Green Construct SRL. Procurorii susțin că Ungureanu a ajutat o persoană să depună documente false la OJFIR, pentru a obține fonduri nerambursabile pentru construirea unei pensiuni. La rândul lui, Viorel Zabavschi, la solicitarea lui Ungureanu, a întocmit un proces verbal de inspecție, în care a precizat, în mod nereal, că investitorul urmărește calitatea executării lucrărilor prin diriginții de șantier. Prejudiciul care trebuie recuperat este de 760.224 lei. Zabavschi și Ungureanu sunt la al doilea dosar împreună, pentru aceeași infracțiune. În precedentul, au procedat exact la fel pentru construirea unui centru SPA și a unui teren de tenis, prejudiciul fiind de 133.000 de lei.

La rându-i, Mihaela Gabriela Liche a obținut fonduri pentru amenajarea și dotarea unei pensiuni turistice montane în Piatra Neamț, în valoare de 537.419 lei. Procurorii susțin că medicul veterinar a folosit înscrisuri false, pentru a derula o procedură de achiziție nereală, astfel încât lucrările să fie încredințate firmei SC Dochia Tradițional Construct SRL. Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est s-a constituit parte civilă în dosar, pentru recuperarea banilor.

Tot o pensiune, mai exact modul cum a decontat banii obținuți pentru construire, a dus-o în fața instanței pe profesoara Daniela Domnica. În același proces vor fi judecați și Vasile Domnica, secretar al comunei Grumăzești, precum și doi oameni de afaceri: Vasile Cosău și Gheorghe Valentin Tănase.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2012-2015, în contextul derulării unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile – «Înființare Pensiune Agroturistică…», inculpata Domnica Daniela a folosit în relația cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) mai multe documente false și inexacte, ce au avut ca rezultat obținerea pe nedrept a sumei totale de 379.932 lei. De precizat este faptul că, deși lucrările efective de construire a pensiunii erau începute încă din luna august 2014, la data de 14 ianuarie 2015, pentru dovedirea îndeplinirii obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, inculpata Domnica Daniela a depus la A.F.I.R. dosarul privind organizarea procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea contractului de «execuție lucrări de construcție», care cuprindea ofertele formale (inexacte) emise de societățile administrate de inculpații Cosău Vasile și Tănase Gheorghe Valentin”, se arată în comunicatul DNA.

* Traficul de influență – condamnări cu suspendare și banii luați

Una dintre cele 4 infracțiuni de corupție – traficul de influență -, are doar doi ”reprezentanți” pe rolul Tribunalului Neamț: Ioan Catană, un instructor auto din Roman, și Carmen Mariana Nedelcu, asistentă medical la secția de Boli Contagioase a Spitalului Județean. Instructorul auto a fost judecat pentru că i-a solicitat 600 de euro unei femei căreia i-a spus că o poate ajuta să treacă de proba practică pentru obținerea permisului. Femeia l-a reclamat, procesul a fost rapid, iar instanța l-a condamnat la un an și 4 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere. De asemenea, el va trebui să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Icușești sau la Primăria Roman. Hotărârea nu este definitivă.

Asistenta Carmen Mariana Nedelcu a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și la 80 de zile de muncă în folosul comunității, după ce-a primit 1.400 de euro și 3.500 de lei de la două persoane cărora le-a promis că le angajează la spital. Nici în cazul ei hotărârea instanței nu este definitivă. Însă, în cazul ei, în aceeași săptămână din luna decembrie 2019 în care a fost condamnată, a mai apărut un dosar. A fost trimisă, din nou, în judecată, tot pentru trafic de influență. De data asta pentru că i-a cerut unei femei 300 de euro ca să-i angajeze fiica la o farmacie din oraș. Și cine știe dacă o fi ultimul dosar. Evident, prin decizia instanței, s-a dispus sechestru pe bunuri pentru recuperarea banilor primiți degeaba.

* Sucursala Hidrocentrale Bistrița – sursă ”curgătoare” de dosare DNA

Sucursala Hidrocentrale Bistrița a fost, de-a lungul ultimilor ani, o sursă serioasă de dosare de corupție, toate în zona lucrărilor hidrotehnice. Ultimul dosar trimis în judecată în 2019 a fost cel în care Constantin Romică Grigoriu, actualul șef al Hidrocentralei Stejaru, este acuzat de luare de mită în formă continuată. Faptele sunt din perioada 2010-2011, când Romică Grigoriu conducea sucursala. Împreună cu el vor fi judecați și doi oameni de afaceri: Sorin Grigore și Constantin Vasile Lazăr. Procurorii susțin că Romică Grigoriu a luat mită de 18 ori: ”În contextul realizării obiectivului de investiții «Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava», în perioada 2010-2011, inculpatul Grigoriu Constantin Romică i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie, chiar dacă nu se impunea acest lucru, trei contracte de prestări servicii cu firmele administrate de ceilalți doi inculpați. Ulterior, în baza a 15 facturi fiscale ce ar fi fost emise de cele două firme, societatea contractantă ar fi decontat suma totală de 6.518.609 lei pentru lucrări care în realitate nu ar fi fost executate.

În aceeași perioadă, inculpatul Grigoriu Constantin Romică, în calitate de președinte al unei comisii de evaluare, prin încălcarea obligațiilor de serviciu, ar fi atribuit unei alte societăți comerciale un contract de lucrări la obiectivul «Acumulare Galbeni. Realizarea etanșării și consolidării digului mal drept pe zona km 0 – km 3. Lucrări de intervenții». Ulterior, inculpatul i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie trei contracte de furnizare bunuri și prestări servicii cu firma unuia dintre ceilalți doi inculpați, în valoare totală de 5.004.200 euro fără TVA și 5.950.232 lei fără TVA. Urmare a acestor demersuri, beneficiul total al firmei administrată de omul de afaceri ar fi fost de 1.718.818 euro și 2.541.280 lei”.

La asemenea sume, propunerea legislativă a deputatului care cere confiscarea averii și pedepse mai aspre pentru corupție pare extrem de justificată. Mai ales când este vorba despre lucrări hidrotehnice, cu rol foarte important în domeniul strategic al energiei, plătite și ”în realitate neexecutate”.

Cristina MIRCEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.