Biserica monument de la Petru Vodă – urâțită cu parchet, termopane și ”camera” centralei; preotul are dosar penal
Dacă fiecare preot, care administrează 10-20 de ani o biserică monument istoric, i-ar aduce îmbunătățiri de gospodar, în ton cu moda și cu vremurile, după 200-300 de ani, printr-un exercițiu simplu de imaginație, ne-am putea închipui cum ar arăta o biserică precum cea zidită de Ștefan cel Mare în inima orașului Piatra-Neamț. După multiple ”restaurări”, probabil că biserica ar avea tâmplărie PVC, geamuri termopan, un ceas electronic de doi metri pătrați pe fațadă, niște copertine, ornamente din ipsos sau din plastic, câteva aparate de aer condiționat atârnate de zidurile-i seculare și n-ar mai semăna deloc cu ceea ce a ctitorit domnitorul. Înainte vreme, funcționa bunul simț și respectul față de înaintași, dar cum omul modern a pierdut modelele și valorile ancestrale, au apărut instituțiile cu funcții coercitive. Instituții care, uneori, intră în ”război” cu preoții, pentru care bunul simț este o simplă teorie. Preoți care, deși știu că au în administrare monumente, pe care suntem datori cu toții să le păstrăm așa cum au fost ctitorite și rânduite, nu se pot abține de la ”modernizări” grotești de-a dreptul.
Biserică de 200 de ani, cu termopan, parchet laminat și ”camera centralei termice”
Despre biserica ”Sf. Gheorghe” din satul Petru Vodă nu știe multă lume că e monument istoric. Nici părintele paroh Cezar Gheorghe Iețcu spune că n-a știut, deși a participat la câteva ședinte, organizate de Protopopiatul Ceahlău, în timpul cărora comisarul Vitalie Josanu, ofițerul responsabil cu patrimoniul cultural din cadrul Poliției Neamț, le-a explicat tuturor preoților care administrază monumente ce obligații au. În plus, fiecare proprietar sau administrator de monument istoric a fost înștiințat, în scris, despre prevederile legale.
Biserica de la Petru Vodă a fost clădită, de zid, de locuitorii satului în timpul exarhatului lui Gavril Bănulescu (1808 – 1812), probabil la 1808. ”În 1808 s-a înzidit pridvorul inițial deschis. În 1832 biserica a fost resfințită, probabil în urma unor stricăciuni sau profanării bisericii de către trupele turcești de represalii, care se știe că au cutreierat regiunea, arzând bisericile schitului Hangu și susținând lupte cu pandurii și eteriștii în satul învecinat Moligalu.
Biserica a fost repictată în ultimul timp. Ziduri de 0,90 m grosime, din bolovani de râu, prinși într-un mortar tare, cuprinzând fragmente de cărbuni și cenușă. Învelitoare de șiță” – acestea sunt singurele date existente în arhiva Direcției pentru Cultură Neamț.
În ziua de 24 septembrie 2019, Viorica Nistor, consilier superior în cadrul Direcției pentru Cultură a verificat mai multe monumente din zonă și a ajuns și la biserica din Petru Vodă, unde a găsit oameni la lucru, muncind la un lumânărar, care urma să fie ridicat la 2 metri de turnul clopotniță. A intrat și în lăcașul de cult și a descoperit restul surprizelor: ”Am
constatat că tâmplăria de la 4 ferestre fusese înlocuită cu tâmplărie PVC pe care erau montate geamuri termopan, că pardoseala din scândură a fost schimbată cu una din parchet laminat, iar instalația termică, despre care preotul a spus că este din anul 2005 deși pare mai recentă, este făcută în detrimentul aspectului monumentului. L-am întrebat pe părinte dacă are aviz pentru aceste lucrări și mi-a spus că nu știa că are nevoie. De asemenea, în exterior, am constatat că există o adosare, lipită de peretele bisericii, unde a amenajat camera centralei termice. L-am invitat să vină la sediul nostru în vederea clarificării situației și a înțelegerii obligației de a reduce monumentul la starea inițială”.
Dacă preotul paroh ar fi făcut lucrările în mod legal, ar fi trebuit să solicite autorizație de la Primăria Poiana Teiului și, fiind vorba despre un monument istoric, ar fi fost obligat să obțină aviz de la Direcția pentru Cultură. Dar el nu s-a adresat primăriei și nici primăria nu l-a deranjat, deși tehnicianul de urbanism Cătălin Bogdan Ancuța, rudă cu primărița Ana Ancuța, s-a dovedit extrem de vigilent când a fost vorba despre diverse anexe din curțile sătenilor. Probabil fiind atât de ocupat în a urmări fiecare foișor și acoperiș de intrare în beci, nu mai are timp de cele 3 monumente istorice care există în toată comuna.
Dosar penal pentru lucrări fără autorizație
Cum efectuarea de lucrări fără autorizație în cazul monumentelor istorice este infracțiune, Direcția pentru Cultură nu a putut face altceva decât să-i pună în vedere părintelui să rezolve problemele pe care el însuși le-a creat. Însă, a fost sesizat ofițerul de patrimoniu, care a întocmit dosar penal. Legea 50/1991 stabilește pedepse între 3 luni și 1 an de închisoare pentru această infracțiune sau amendă, deci nu este de natură a crea emoții excesive cuiva care a greșit, cu intenție, chiar dacă a mutilat un monument istoric. Mai ales dacă are și atitudinea potrivită în fața instanței. Iar părintele Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ne-a asigurat că părintele Cezar de la Petru Vodă va face tot ce trebuie ca să-și repare greșeala. Și probabil că a fost asigurat la rândul lui. Mai ales că problema cu lumânărarul a fost rezolvată oarecum prin sistarea lucrărilor.
În acest context, atitudinea părintelui Cezar Iețcu a fost cel puțin surprinzătoare: ”Problema asta eu o discut cu organele abilitate, nu cu presa. Nu aveți autoritatea să mă întrebați nimic”. După ce i-am explicat că nu este vorba despre autoritate, ci despre solicitarea unui punct de vedere, părintele a devenit și mai agresiv: ”Problema este în cercetare și se va vedea cât va sta în picioare acest dosar penal fabricat. Iar dacă dumneavoastră folosiți numele meu vă asumați o responsabilitate în fața legii. Poate în dosarul acesta se dovedește că nu sunt probe. Există organe de control, există instituții abilitate și acelea au dreptul, legal, să-mi ceară mie explicații, nu presa”.
După atâtea invocării ale legii, ca noțiune, deși el însuși nu pare să se fi sinchisit de lege, poate ar fi cazul ca părintele să înțeleagă că biserica, ridicată acum 200 de ani, de niște săteni, nu este proprietatea lui. Și oricine are dreptul să-l întrebe de ce o urâțește, în loc să o păstreze. Oricine poate să-l întrebe de ce nu găsește soluții care să împace nevoia de confort cu respectul pentru un monument, în epoca în care există tâmplărie din lemn stratificat, există o diversitate de modalitați de a întreține o pardoseală din scândură și multe posibilități tehnice de a amplasa o centrală termică la o distanță rezonabilă de monument. Cât despre ”camera centralei”, un coteț mai nereușit și mai ilegal nici că se putea! Cu siguranță, sătenii aceia care au trudit la biserică, s-o facă trainică și cu ziduri de aproape un metru grosime, ar fi mândri de așa realizări. Dosarul penal nici nu mai contează, ca formă de coerciție. Contează atitudinea…
Cristina MIRCEA
3 comentarii
Parintele Cezar este nepotul Paintelui Iustin PARVU. Sfintia sa l-a uns cu mir de Nart cand a murit. Ce scrieti sunt lucruri lumesti. Biserica este acolo unde se intalnesc 3 credinciosi (trei oameni care CRED …)
Peste nu multi ani poate ajungem califat- dupa cum se arata vremurile, si atunci …
ce tampenii debitezi.
daca doriti sa vedeti o mostra de “restaurare” cu termopan mergeti la biserica manastirii razboieni, ctitorie stefaniana