Cât ne-a costat un pacient COVID la Piatra Neamț: 8.514 sau 23.000 lei?

La omul sărac nici boii nu trag, spune o vorbă veche, care se potrivește perfect județului Neamț, pentru perioada de criză COVID. Situat în cea mai săracă regiune de dezvoltare a Uniunii Europene, Neamțul ocupă un nedorit, dar inevitabil loc fruntaș pe țară la persoane infectate, fie că ne raportăm strict la cazuri confirmate, fie ne raportăm la acestea și la numărul populației. Indolența celor care conduceau sistemul sanitar, lipsa de receptivitate a oamenilor din sistem, pe modelul Suceava, lipsa măsurilor active de protecție, numărul mare de români veniți din zonele roșii și care au fentat autoritățile, plus multe alte cauze au dus la acest rezultat. O asemenea criză poate fi analizată din multe puncte de vedere, dar primul impuls este să te întrebi cât ne-a costat, asta într-un județ în care banii nu ne dau deloc afară din casă. Din păcate, o analiză este extrem de greu de făcut, deoarece există o reticență în a face publice cifrele. Sau sunt prezentate în așa fel încât lasă loc la tot felul de interpretări. Și când vin niște răspunsuri, ai surpriza să vezi că instituții diferite din sistem dau pentru același lucru cifre diferite. Un răspuns la întrebarea cât a costat ”perioada coronavirus” în sănătatea nemțeană vă propunem în acest material. Cu precizarea că vorbim pe cifre transmise de la instituțiile în cauză și care sunt pretabile la orice fel de interpretări.

O decizie ciudată, care a mărit toate costurile: spital COVID la Piatra Neamț!

Fără discuție, spitalul de la Piatra Neamț este cel mai mare și cel mai pregătit să preia o paletă largă de cazuri în județ. Peste 883 de paturi disponibile, pe aproape toate specialitățile necesare pentru funcționarea unui spital de urgență. O decizie politică, nu una care să țină cont de realități a făcut să nu se respecte regulile stabilite chiar de minister și a schimbat o hotărâre (logică) deja luată, ca bolnavii de coronavirus să fie tratați la spitalul din Roman, cu o capacitate de peste 650 de paturi, iar cel de la Piatra Neamţ să-și desfășoare activitatea curentă.

Evident că această decizie a dus la suplimentarea costurilor în general în această perioadă. În primul rând, cu plata salariilor personalului medical, mulți dintre ei rămași fără obiectul muncii și care au fost cooptați, mai mult sau mai puțin sporadic, în activități legate de singura maladie permisă a fi tratată în spital. Au crescut costurile cu echipamente, care s-au făcut de multe ori raportat nu la necesități reale, ci la numărul de paturi existent. Au crescut prețurile cu transportul bolnavilor din zone îndepărtate, duşi cu ambulanțele direct la Roman sau, cu escale scurte, la Târgu Neamț.

Decizia de a transforma spitalul din Piatra Neamț în spital COVID a blocat practic și spitalul din Bicaz, care a primit pacienții din secția Paleative și a suspendat activitatea la Chirurgie, Recuperare și Obstetrică-Ginecologie. Și aici s-au dat salarii integral, a fost nevoie de măsuri speciale de reamenajare, de costuri suplimentare, iar bolnavii de pe Valea Muntelui era direcționați spre spitalele unde puteau fi tratați. Evident, cei care aveau curajul să sune și să ceară tratament.

Cine a tras sforile ca să fie schimbată o decizie deja luată și să blocheze transformarea spitalului din Roman în spital COVID? Chiar și oameni din Partidul Național Liberal arată cu degetul spre fostul primar Laurențiu Leoreanu, fără a aduce dovezi în acest sens. Gestul de patriotism local s-ar putea să aibă implicații nebănuite în viitor, dacă Laurențiu Leoreanu va candida pentru Consiliul Județean. Un asemenea gest, asumat, ar fideliza electoratul romașcan, dar l-ar ostiliza pe cel din alte zone ale județului. Ceea ce nu ar avantaja deloc partidul, dar ar putea să avantajeze candidatul.

Indiferent cine a luat această decizie ciudată, generatoare de costuri suplimentare, fără un suport logic la nivelul asistenței medicale, ar trebui să răspundă material și, de ce nu, penal. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, vom afla câți oameni au murit, pentru că nu li s-au putut acorda servicii medicale de urgență.

Înainte de a intra în amănunte să pornim de la o concluzie surprinzătoare: faptul că toate spitalele au avut bani la discreție! Actele normative aprobate de Guvern, ca măsură de limitare și gestionare a contaminărilor cu noul virus, au permis spitalelor COVID-19 nu doar să primească suma contractată deja cu Casa de Asigurări de Sănătate, ci au putut să deconteze inclusiv toate cheltuielile făcute în contextul coronavirusului, peste valoarea de contract lunară. Și aici a existat o destul de mare lejeritate.

Piatra Neamț, bani peste buget

Un tabel, cu sumele decontate și cheltuielile efectuate pe perioada când putem vorbi despre coronavirus la spitalul pietrean este mai mult decât relevant. Și vorbim doar despre banii de la CAS Neamț, unde sunt cuprinse și salariile:

În februarie, o lună obișnuită, spitalul județean a primit de la CAS Neamț, pentru serviciile realizate, 5.568.075,32 lei (la 1.227 pacienți internați), adică aproape valoarea contractată, cu cheltuielile aferente.

În martie, unitatea spitalicească a primit 5.568.764,64 lei, conform contractului, dar și ce a cerut în plus pentru bolnavii pozitivi la coronavirus – 1.362.557 lei, potrivit răspunsului primit de la CAS Neamț. Suma primită în plus nu apare în situația din tabelul ce ne-a fost transmis de spital, la începutul lunii iunie. Lăsând deoparte omisiunea, greu de înțeles și explicat, vorbim de un buget de aproape 7.000.000 lei, cheltuiți de spitalul județean pentru îngrijirea și tratarea celor 76 de pacienți COVID-19, care se regăsesc între cei 997 de bolnavi internați în total. Încă spitalul nu era declarat COVID.

De la 1 aprilie, situația se schimbă și în spitalul județean, care a rămas doar cu persoanele suspecte și confirmate cu coronavirus. În scripte avem 424 de persoane internate, din care 335 confirmate COVID-19. Cu câți bani s-a descurcat spitalul? Cu suma contractată, nimic în plus, răspunde CAS Neamț, care a decontat spitalului 5.800.901,76 lei. Același răspuns ne transmite și spitalul, doar că suma menționată ca decontată diferă – 5.628.072,14 lei – apărând o diferență de aproape 173.000 lei (ceea ce, în bani vechi, ar fi 1,7 miliarde lei). Un mizilic, până la urmă, care probabil se rezolvă printr-o virgulă, dacă ar fi cineva curios să afle despre ce este vorba.

Ce ne mai spune tabelul? Oficial, vedem că cele mai multe echipamente de protecție necesare au ajuns la personalul medical abia în luna aprilie – achiziții de 2.224.751,4 lei. Asta înseamnă achiziții de 6 ori mai mari față de luna martie – când s-au cumpărat de 366.127,5 lei (bugetul decontat fiind de aproape 7.000.000 lei), luna când au apărut primele focare de contaminare. Și de 25 de ori mai mare decât cea cheltuită în februarie (86.424,65 lei). Dacă raportăm la cele 1.200 de cadre medicale, care au primit stimulentul de risc COVID de 2.500 lei, stabilit de guvern, reiese că, în luna aprilie, spitalul județean a cheltuit, în medie, 1.854 lei cu echipamentul pentru un cadru medical, față de 305 lei în luna martie. Sigur că diferența nu este doar în prețurile de achiziție, care au crescut exponențial odată cu cererile.

Pe scurt, să nu uităm că echipamente s-au luat și cu bani de la Consiliul Județean, despre care nu știm dacă sunt sau nu incluși în cifrele venite de la spital. Situație valabilă și la dezinfectanți. Plus sponsorizările consistente, făcute cu sau fără documente.

Cost per internare în aprilie: 8.514 sau 23.000?

Să reținem coloana finală din tabel, cea cu cheltuielile de spitalizare/persoană, raportate la venituri și cheltuieli. În februarie, pentru un pacient s-au cheltuit/decontat 2.779 lei, iar în aprilie 8.514 lei. Mult, puțin? Mult, dacă ne raportăm la total cheltuieli, pentru că aici sunt incluse și salariile întregului personal din spital. Pentru a înțelege mai bine lucrurile, să vedem și evoluția numărului de pacienți trecuți prin spital:

Ce nu știm și nu am primit date în acest sens este dacă respectivul cost are integrați și banii veniți de la Consiliul Județean și cei din sponsorizări. De aceea merită să facem niște calcule, pornind de la datele pe care le avem.

În aprilie, la 424 pacienți, cu o cheltuială de 8.514,2 lei, suma rezultată este de 3.610.282 lei. Cum CAS a virat 5.628.072,14 lei către spital, rezultă o diferență pe care cineva din afara sistemului nu și-o poate explica, deoarece costul cu un pacient rezultă din suma tuturor cheltuielilor făcute cu acesta. Potrivit datelor oficiale primite de la spital, în aprilie am avea doar pacienți COVID internați, în realitate avem bolnavi internați și tratați la oncologie și psihiatrie, care ar trebui să apară în răspuns, ca număr de bolnavi. Vorbim aici despre o omisiune întâmplătoare sau vorbim despre una voită? Un răspuns ar fi binevenit, util și necesar. Mai ales că un neavenit poate calcula și altfel, adunăm banii de la CAS, cei pentru echipamente, dezinfectanți și medicamente și rezultă aproape 9,9 milioane lei în luna aprilie cheltuieli, iar dacă împărțim la numărul de internați de 424 ajungem la un cost/pacient de peste 23.000 lei! Evident, un calcul grosier, dar probabil mai aproape de adevăr decât suma de 8.514,2 lei pe care am primit-o oficial.

Reiese că, în lunile martie-aprilie, spitalul județean a primit de la CAS Neamț un buget de peste 12,7 milioane lei. La care se adaugă banii primiți de la Consiliul Județean pe dezinfectanți, cheltuieli de personal, echipamente, cheltuieli de funcționare, ca să nu mai vorbim despre cei de echipamente, un total de aproape 11 milioane lei!

Misteriosul pacient COVID din februarie. Am avut așa ceva sau minte cineva de la spital?

În datele primite de la spitalul din Piatra Neamț există încă o ciudățenie. Este raportat un pacient ca fiind internat cu COVID, cu mult înainte de rapoartele oficiale din luna martie. Spitalul, prin purtătorul de cuvânt, Victor Marghidan, a comunicat că acel pacient a fost internat spre sfârșitul lunii februarie și confirmat pe la mijlocul lunii martie. Nici Direcția de Sănătate Publică Neamț nu știe cum a apărut acel pacient UNU din luna februarie, dr. Cătălin Herghelegiu, care a făcut mai multe anchete epidemiologice în legătură cu cei infectați și persoanele cu care au intrat în contact, declarând că nu-și explică această raportare.

Informația este ieșită din comun, deoarece un asemenea bolnav ar fi trebuit să fie raportat și este puțin probabil să nu vorbească cineva despre el. Pentru că primul caz din țară, confirmat pe 26 februarie, al unui tânăr din Gorj a fost mediatizat pe larg în toată mass-media naționale. Iar în cele trei zile care au urmat nu a existat nici o știre despre un bolnav COVID internat în Neamț. Primul caz confirmat oficial în Neamț este din 11 martie și vine din zona Roman, iar la Iași nu aveam nici un pacient transferat din Neamț. Ceea ce ne face să ridicăm serioase semne de întrebare cu privire la veridicitatea datelor primite de la spitalul din Piatra Neamț.

Problema nu ar fi că se trimit date greșite unei publicații, ci că cineva a ascuns faptul că primul pacient infectat din România a fost din Neamț.

Concluzie

Fără pretenția unei concluzii definitive, să remarcăm câteva aspecte. În primul rând, că nu s-a putut plânge nimeni de lipsa banilor la spital la Piatra Neamț. Problema a constat în faptul că cei 5 directori, care s-au perindat la spital, nu au avut timp să facă măcar o analiză a sumelor disponibile, a necesarului de echipamente, în condițiile în care s-a schimbat și omul de la financiar. În felul acesta am putut asista la un haos (controlat?) în privința achizițiilor, a cheltuielilor, în privința modului în care s-au făcut raportările.

În acest moment, nu avem un răspuns clar, cât anume a costat epidemia cu coronavirus la Piatra Neamț și în Neamț. Oricum, sumele transmise oficial sunt deja foarte mari. Nimeni nu a centralizat date, nimeni nu a putut coordona situația, pentru că mai multe instituții se băteau cap în cap.

Ministerul Sănătății a vrut să pună șefi la spital (pe motive întemeiate în mare parte), dar în rest a lăsat povara financiară pe autoritatea locală. Este adevărat că s-au adus ceva medicamente, măști și aparatură, dar foarte departe de necesar. Consiliul Județean a alocat bani, dar nu s-a mai implicat mai departe, cât timp directorii nu le răspundeau la comenzi. Mai mult, a urmat participarea la achiziția spitalului mobil de la Iași, unde s-au cheltuit 3,5 milioane de euro, o inițiativă controversată și aparent inutilă. Cu 3,5 milioane de euro, adică 16,9 milioane lei, o sumă imensă, s-ar fi putut rezolva o mulțime de probleme în spitalul din Piatra Neamț.

Ce s-a întâmplat în celelate spitale din județ

Sanatoriul Bisericani: 57 pacienți și buget de 315.000 lei

Din 15 aprilie 2020, Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani a fost declarat suport pentru internarea bolnavilor fără simptome și cu forme ușoare de COVID. Maria Anton, managerul sanatoriului, ne-a declarat că, în perioada 15 martie-15 mai, s-au cheltuit aproximativ 315.000 lei, din care aproape 15.000 lei pentru două achiziții de medicamente făcute în luna aprilie, iar pentru echipamente de protecție, reactivi și dezinfectanți s-au făcut achiziții în valoare de 190.084 lei. „La noi au fost internați 57 de pacienți asimptomatici și cu forme ușoare, din care mai sunt spitalizați 5 pacienți (n.r. – date de la 2 iunie). Fiind un spital, care tratează tuberculoza și alte boli de plămân, eram pregătiți, aveam echipamente de protecție. A trebuit să cumpărăm, în plus, acele combinezoane complete și ochelari de protecție, mai mult dezinfectant, medicamentele specifice. Pe lângă fondurile noastre, am avut și sponsorizări. Ne descurcăm și cu ce mai avem în stoc, mai ales că pacienți sunt tot mai puțini”. Sanatoriul Bisericani nu a avut personal infectat, iar în luna aprilie a detașat doi medici la Spitalul Județean Neamț.

Spitalul din Roman, transformat în spital județean

Spitalul Municipal de Urgență Roman, cu 666 de paturi în structură, a preluat, de la 1 aprilie, mare parte din activitatea medicală de la spitalul județean. În luna aprilie, spitalul a primit de la CAS Neamț un buget de 3.705.585,42 lei, au fost 890 de pacienți internați, care au fost spitalizați în medie 5,3 zile (aproape ca în luna martie). Cheltuielile cu echipamentele de protecție și celelalte materiale sanitare s-au ridicat la 313.622,02 lei, aproape de 3 ori mai mult decât în luna martie (128.356,58 lei). Medicamentele achiziționate de spital în luna aprilie au fost în sumă de 410.899,47 lei, ușor mai mare față de luna martie (368.488,07 lei). Chiar dacă în adresa de răspuns nu se menționează, spitalul a avut 25 de pacienți depistați COVID și 5 cadre medicale infectate din ultimul focar izbucnit în secția Psihiatrie, luna trecută și care au fost internați la spitalul județean.

Târgu Neamț-bani mulți, activitate mai puțină

Spitalul Orășenesc Târgu Neamț, în structură cu 260 de paturi, a avut un buget decontat de CAS Neamț de 1.164.536,16 lei, în luna aprilie. Din cei 1.145 pacienți prezentați în CPU, au fost internați 290 (față de luna martie, când au fost internați 640 din cei 2.262 pacienți ajunși în Urgență). În luna aprilie au fost 21 confirmați COVID-19, o parte și personal medical, toți transferați la spitalul județean. Bolnavii, chiar dacă mult mai puțini decât în lunile anterioare (640 internați în martie), au avut nevoie de medicamente în valoare de 177.249,11 lei, aproape cât în luna martie. În schimb, achiziția de echipamente de protecție a fost una consistentă în aprilie, în valoare de 182.281,23 lei, față de luna martie (34.053,04 lei).

Bicaz, bani mai mulți din sponsorizări

Spitalul Orășenesc Bicaz, cu 60 de paturi în total (10 pentru internare de zi), a fost nevoit, de la 1 aprilie, să suspende activitatea din secțiile Chirurgie, Recuperare și Obstetrică-Ginecologie, pentru a prelua bolnavii din compartimentul Paleație de la spitalul județean.

Bugetul decontat de CAS Neamț a fost de 306.411,37 lei, pe aprilie, când, din 275 de pacienţi prezentați în CPU, au fost internați 31 de pacienți. Durata medie de spitalizare a fost, în aprilie, de 4,72 zile/pacient. Au fost și aici confirmați COVID 10 pacienți, între care și un cadru medical, care au fost transferați la spitalul din Piatra-Neamț. Achizițiile de echipamente de protecție s-au făcut cu bani de la bugetul local – 90.595,78 lei, fără a se preciza luna când au fost cumpărate. Dar, cele mai multe echipamente de protecție au intrat în spital din donații și sponsorizări  – 114.207 lei, la care se adaugă materiale sanitare – 13.570,32 lei, dezinfectanți – 10.302 lei, container de izolare, 3 tunele dezinfectante și 11 butelii de oxigen – de peste 106.000 lei.

Spitalul de psihiatrie Roman-focar COVID în mai

Spitalul de psihiatrie „Sf. Nicolae” Roman este aparte, fiind de specializare unică, cu 130 de paturi în structură și 34 cadre medicale. Totuși, aici a izbucnit la începutul lunii mai un focar COVID și care numără acum 4 infirmiere și 20 de pacienți pozitivi, internați la spitalul din Piatra-Neamț. Din răspunsul spitalului, reiese că în luna aprilie au fost în total 25 de pacienți internați (față de 64 în februarie), un buget de la CAS de 478.101 lei și cheltuieli cu echipamentele de protecție de 26.659 lei, adică de 2,6 ori mai mult decât în martie și de 6 ori mai mult decât în februarie (4.493 lei).

Valentin BĂLĂNESCU

Cristina IORDACHE