Interviu cu Bogdan Țifui, primarul comunei Farcașa
Noul primar de Farcașa este economist, are 32 de ani abia împliniți pe 6 octombrie și a crescut în satul Frumosu, unde locuiește și acum. Mama lui a fost casnică, tatăl sondor miner, la Crucea, actualmente pensionar, iar singura soră – profesor de fizică, doctorandă în anul II la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Bogdan Țifui a învățat la școala din sat, gimnaziul l-a făcut la Școala Dreptu, Poiana Teiului, apoi a urmat cursurile Liceului de matematică-informatică „Mihail Sadoveanu” Borca și ale Facultății de contabilitate și informatică de gestiune, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Masterul l-a absolvit la Universitatea București, în managementul afacerilor. A avut de mic înclinație spre domeniul economic, iar în clasa a XII-a s-a angajat deja la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, la un complex hotelier din Stațiunea Durău, al cărui director general a devenit în 2012. Este căsătorit, soția fiind absolvent de litere, are un băiețel, iar al doilea urmează să se nască. A intrat în politică în 2016, a candidat și atunci la funcția de primar, dar a pierdut la o diferență de 100 de voturi, după o luptă strânsă, a fost consilier local în perioada 2016-2020, președinte al comisiei de buget-finanțe, iar anul acesta a devenit primar sub sigla PNL.
– Cum vedeți trecerea de la funcția de consilier local la cea de primar? Aveți deja experiență de 4 ani, deci știți în mare parte cum funcționează primăria.
Comuna Farcașa, fiind o comună de gradul II, cu 3.400 de locuitori, nu reușește să se dezvolte din bugetul propriu. Va trebui să ne axăm foarte mult pe atragerea de fonduri europene și sper să avem sprijinul Consiliului Județean și al Guvernului ca să ne asigure cofinanțarea proiectelor necesare pentru dezvoltare. Din păcate, am cam rămas la coada clasamentului din județul Neamț în ceea ce privește dezvoltarea. Avem, în anul 2020, 3 sate care nu au apă curentă – Bușmei, Popești și Frumosu. În Frumosu există o aducțiune de apă făcută prin Fondul Român de dezvoltare socială – Asociația Comunitatea Rurală Apa Rece Frumosu. Este vorba despre o asociație, înființată în urmă cu vreo 14 ani, care nu este administrată de primărie, ci de noi, de sat, iar apa este declarată menajeră, nu potabilă. La noi e calcaroasă apa, dar impurități și alte probleme nu are, totuși nu este considerată potabilă. O altă problemă cu care se confruntă localitatea este corectarea torenților. După cum bine știți în anul 2018 au fost inundații devastatoare în comună și lucrurile nu s-au mișcat deloc. Pârâul din satul Bușmei este intabulat, este în proprietatea comunei Farcașa și este depus un proiect de la începutul anului 2019, la CNI, dar din păcate nu s-a reușit semnarea contractului de finanțare. Voi demara eu imediat discuțiile pentru a reuși să deblochez acest proiect. În satul Stejaru, însă, este o problemă mai delicată deoarece pârâul care a provocat mari probleme în anul 2018 nu este în proprietatea comunei, aparține de „Apele Române”, ceea ce implică altă surse de finanțare. Vor trebui făcute alte demersuri, sper să reușesc să deblochez și acest proiect, de care sunt strâns legate și asfaltarea străzilor din sat și alimentarea cu apă. Dar toate se leagă de pârâu, pentru că ar fi tot timpul în pericol celelalte lucrări.
– Deci, exceptând perioada studiilor, locuiți de o viață în satul Frumosu și cunoașteți foarte bine problemele zonei. Este trist să spuneți că Farcașa a rămas în urmă față de alte comune. Ce ați constata că-i lipsește?
Stațiunea Durău este într-o continuă dezvoltare, se intenționează și la Borca înființarea unui domeniu schiabil, dorința mea cea mai mare este să reușesc, prin fonduri europene, deja am discutat cu niște firme de consultanță, să dezvolt un parc de aventură. Avem o zonă foarte frumoasă în satul Farcașa, Lunca lui Pădure se cheamă, sunt undeva la 20 de hectare acolo și-mi doresc să dezvolt un parc de distracții, asemănător cu Gardaland din Italia sau ceva de genul acesta. Dacă Durăul are pârtii de schi, pârtii de vară, iar la Borca se face domeniu schiabil, ne trebuie și în Farcașa un parc de genul acesta ca să dezvoltăm întreaga zonă, să fie locuri de muncă, oamenii să-și facă pensiuni agroturistice și să dăm plusvaloare Lacului Izvorul Muntelui. Apoi de la stânele pe care le avem în zonă, oamenii ar putea să-și desfacă produsele direct din gospodăria lor. Și atunci sperăm să nu mai plece tinerii ori în orașe dezvoltate, ori în afară. Sperăm să-i ținem aici, pentru că vor apărea locuri de muncă și pentru cei cu studii superioare, și pentru cei cu studii medii și se vor lega cumva lucrurile.
– Dar în momentul de față, din ce trăiesc oamenii din Farcașa?
Marea lor majoritate au lucrat la mină, la Crucea, și acum sunt pensionari, există două pensiuni mari în comunitatea noastră – „Orient” și „Orizont”, fiecare cu câte 70- 80 de angajați, iar restul mai lucrează la pădure, exploatări forestiere, dar foarte puțin și mai este segmentul de creștere a animalelor, cu subvenții de la APIA, dar asta la nivel de ferme de subzistență, fiind zonă defavorizată nu putem să avem ferme ca la câmpie.
– Deduc că turismul este principala dv. speranță și principalul obiectiv pentru cei 4 ani în care v-ați propus să dezvoltați comuna.
Exact. Eu îmi doresc ca fiecare gospodărie din comună să aibă apă, canal și condiții decente pentru anul 2020, iar în paralel cu lucrurile acestea, inclusiv asfaltul pentru fiecare stradă sau măcar betonul, să facem și acel ”ceva” pentru ca să rămână tinerii în zonă. Desigur aceste proiecte implică niște costuri și văd ca principală sursă de finanțare fondurile europene, dar dacă nu voi găsi un sprijin la Consiliul Județean, va fi foarte greu de asigurat cofinanțarea, iar la un proiect de genul celui pe care-l vreau în Farcașa, cofinanțarea este undeva la 30-40%.
– Apropo de proiecte și de intenții, știți că întotdeauna se vorbește și despre interesul personal al unui om care devine primar. Cum stați cu dorințele personale?
În plan personal mi-am pus totul la punct, îmi doresc doar să-mi cresc copiii și să rămână aproape. Eu sunt de părere că un primar pune pe primul loc interesul comunității și abia pe plan secundar interesul personal. Și vorbind despre comunitate, sper să reușim să facem o asociere toate comunele din zona de munte să aducem și gazul metan în zonă, ceea ce o singură primărie nu poate. S-au făcut niște demersuri la compania națională care distribuie gaz și ne-a trimis un răspuns că magistrala, ca să facă față în zona noastră de munte, trebuie să plece tocmai de la Cristești, Iași și sunt costurile foarte mari. Deocamdată ne vom ocupa cu proiectul blocat la CNI torentul Bușmei, apă și canalizare în satele Frumosu, Popești și Bușmei, doar că a fost proiect comun depus și din ce-am discutat la CNI ori va trebui să rup proiectul în două pentru că nu se finanțează împreună pe aceeași linie apa și canalul, ori am speranțe la un amendament depus în Parlamentul României. Urmează să fie dată o lege ca să fie acceptată la finanțare la comun acest gen de investiție.
– Care credeți că este cel mai mare avantaj al dv, dincolo de vârstă care este, indiscutabil, un avantaj?
Sper să fie un avantaj faptul că sunt în forurile de conducere de la nivel județean ale Partidului Național Liberal în sensul că mă aștept să am susținere la București, la Guvern și peste tot și să aduc fonduri.
– În cadrul Primăriei Farcașa există o persoană care se ocupă cu atragerea fondurilor europene și cu întocmirea proiectelor?
Nu. Avem doar persoane care se ocupă cu implementarea de proiecte cu fonduri europene și proiecte cu fonduri guvernamentale, dar nu se ocupă nimeni, din păcate, cu întocmirea de proiecte și va trebui înființat un asemenea post. Trebuie o persoană cu studii în domeniu, o persoană care să fie permanent deschisă la a învăța lucruri, mai ales că se schimbă permanent ghidurile de finanțare și persoana respectivă trebuie să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă și ce apare pe fiecare axă de finanțare.
– În timpul campaniei electorale ați mers și ați discutat din om în om, prin toate satele. Ce v-au spus oamenii? Ei ce își doresc?
Aceleași lucruri despre care am vorbit: apă, canal, asfalt și acel ceva care să determine oamenii să rămână în zonă, iar în plus își doresc o relație normală între personalul din primărie și cetățeni. Foarte mulți s-au plâns că angajații au o atitudine care trebuie schimbată. Din acest motiv mulți cetățeni privesc primăria ca fiind o instituție situată împotriva dezvoltării comunității și împotriva oamenilor. Aici va fi un pic de lucru. Vreau să organizez periodic niște întâlniri cu oamenii, vreau să fac cumva un consiliu local din umbră, în care să fie parte preoții din comună, agenții economici, oamenii de cultură și să vedem exact strategiile de dezvoltare a comunității pe termen scurt, mediu și lung. Să vedem cum putem aduce oamenii de partea noastră, să nu mai critice, pentru că din păcate oamenii doar critică și nu se implică deloc. Vin cu problema, o semnalează, dar nu vine nimeni și cu o soluție. Vreau să lucrăm împreună cu cetățenii, pentru că doar atunci vom deveni instituția care îi reprezintă.
A consemnat Cristina MIRCEA
