Interviu cu Petrică ȘCHIOPU, președinte onorific
Asociația Comunelor din România a fost înființată în 1997, fiind afiliată, la nivel continental, în cadrul Consiliului Puterilor Regiunilor Europene. De asemenea, prin Hotărâre de Guvern, asociația este o organizație de interes public. Printre fondatorii acestei asociații la nivel național s-a aflat și Alexandru Drăgan, fost primar al comunei Taşca, primul președinte al acestui for la nivel județean. A deținut această funție în perioada 1997-2013. A urmat Valeria Dascălu, fost primar al comunei Săbăoani. De ceva vreme, după ultimele alegeri locale, în calitate de președinte onorific a fost ales primarul Petrică Șchiopu, al comunei Bârgăuani. Asociația nemțeană are 70 de membri, iar, în ultima vreme, au fost primite comunele Văleni, Poienari și Costișa, precum și Corbu și Tulgheș, din județul Harghita.
– Domnule primar, prin ce conjunctură ați ajuns președinte al Asociației Comunelor din România, Filiala Neamț?
Am ajuns întâmplător. În momentul în care la Asociația Comunelor din România a început să se facă audit, asta se întâmpla prin 2010, eram vicepreședinte la Asociația Comunelor din Neamț.
Momentul s-a petrecut atunci când doamna Valeria Dascălu a preluat funcția de la Alexandru Drăgan, fost primar al comunei Tașca. Totodată, apăruse o lege care nu ne mai dădea voie să se facă audit cu contract individual. Ca atare, prin Asociația Comunelor am înființat un serviciu de audit. Ne-am strâns câțiva primari și am reușit să pornim această activitate. Este o muncă grea și necesită foarte mulți angajați. Sunt salarii de plătit, mai sunt și alte cheltuieli care trebuie acoperite din fondurile asociației, evident, cu ajutorul comunelor.
– Unde este sediul filialei Neamț?
Pe moment, este la Săbăoani, pentru că doamna președinte Valeria Dascălu, fiind primar în această comună, a zis că este mult mai bine așa, mai ales că avea și un spațiu disponibil. Mai avem un sediu la Piatra Neamț. Eu am ajuns, practic, fără să vreau în această funcție. În anul 2017, după ce am fost destituit din funcția de primar, în locul meu în Asociație a fost nevoie să intre un alt primar și a urmat doamna Daniela Ursache, de la Tașca. Eu am avut funcția de prim-vicepreședinte. În 2020, pentru că asta este soarta, doamna Dascălu nu a mai ajuns primar, și, în consecință, nu a putut să mai fie
președinte onorific al asociației. S-au organizat alegeri, iar eu am candidat pentru funcția de președinte. Nu am dorit să modific nimic în cadrul asociației, ci am mers pe continuitate. Asociația a funcționat foarte bine, inclusiv în domeniul auditului. Colegii sunt mulțumiți de activitatea doamnei Dascălu, care acum este președinte executiv. Eu am venit ca președinte onorific, ca să o pot lăsa pe doamna Dascălu să-și continue munca, să-și facă treaba mai departe. Cum vă spuneam, doamna este președinte executiv, angajat al asociației.
– Câți membri are asociația în Neamț?
Sunt 70 de membri, din 78 de comune. Interesant, sâmbătă, 30 ianuarie, într-o ședință a asociației, au fost primiți noi membri, de această dată și din județul Harghita. Este vorba de comunele Tulgheș și Corbu.
– Cândva, acestea au aparținut județului Neamț.
Probabil, au o anumită afinitate pentru județul Neamț de mai multă vreme. De asemenea, au mai intrat comunele Văleni, Poienari și Costișa, care nu erau.
– Prin statut, Asociația Comunelor din România are misiunea de a reprezenta interesele comunelor la nivel guvernamental și nu numai.
Din păcate, venim cu foarte puține propuneri, pentru că la nivelul național al Asociației Comunelor din România este domnul Emil Drăghici, primarul de la Vulcana Băi (Dâmbovița), un primar extraordinar, jurist de meserie. Dumnealui participă la evaluarea oricărei legi care are tangență cu activitatea din comune și din cadrul administrației locale. Noi avem misiunea să-i aducem la cunoștință domnului președinte despre ce este vorba și cu ce probleme ne lovim în teritoriu sau în activitățile noastre. Aceste dorințe sunt imediat transpuse prin legi, în favoarea comunităților rurale din România. Noi, ca membri, ne aducem aportul prin propuneri, aspecte pe care le rezolvă conducerea națională.
„Dacă nu te penaliza o lege, o făcea altă lege”
– Se simte o îmbunătățire a activităților? Sunteți cu adevărat o forță în fața Guvernului?
Da. Vreau să spun că, odată cu aprobarea Codului Administrativ, acum este mult mai ușor, mai clar și mai tranșant de lucrat ca înainte. Este mult mai ușor de pus în aplicare. Până acum erau Legea 393, Legea 215, Legea Funcționarului Public. Era un talmeș-balmeș, iar o lege o combătea pe cealaltă. Și am să vă dau un simplu exemplu. Eu am fost evaluat de către Agenția Națională de Evaluare, conform Legii 161, Legea Agenției Naționale de Integritate, ca și primar, cum că nu am vrut să închei acte cu rude de gradul I, ca primar. Nu aveam voie să închei niciun document. Eu nu am încheiat documente cu rude de gradul I ca primar. Am încheiat cu rude de gradul II. Legea îmi dădea voie. Am câștigat procesul la Tribunalul Neamț și la Curtea de Apel Bacău, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție, m-a judecat nu ca primar, ci ca ales local, conform Legii 393, a aleșilor locali. Acolo nu aveam voie să închei documente cu rude de gradul II. Vreau să spun că fiind mai multe legi, exista posibilitatea dacă nu încalci o lege, să o încalci pe cealaltă. Or, acum, în Codul Administrativ, lucrurile s-au schimbat esențial.
– Recursul are rolul ca o instanță superioară să judece dacă instanța inferioară a judecat corect și nu cauza acuzatului.
Asta spuneam. Am câștigat la Tribunalul Neamț, s-a făcut recurs la Curtea de Apel Bacău, unde am câștigat, pentru că m-au judecat ca primar. Când am ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo mi s-a spus că “dumneata ești judecat conform legii aleșilor locali”. Erau două legi care se băteau cap în cap. Acum, Codul Administrativ este extraordinar, iar la croirea lui un rol important l-a avut și Asociația Comunelor din România. Mai mult, nemaifiind primar, am avut timp să-l analizez pe toate fețele, din scoarță în scoarță. Este foarte bun. Înainte, dacă nu te penaliza o lege, te penaliza cealaltă.
Sediu nou, la Girov
– Asociația Comunelor poate organiza anumite manifestări culturale sau de altă natură?
Da, numai că nu la nivel local, ci la nivel județean și național. Se poate da ordin la nivel național și se poate organiza o manifestare ca oricare alta. Numai că acum, în condițiile de pandemie, nu se pune problema.
– Ce alte noutăți aveți în privința asociației?
Vom încerca să facem un sediu nou al Asociației Comunelor din județul Neamț, iar sediul să fie o Casă a Comunelor.
– O veți construi la Piatra Neamț?
Nu, la Girov. Dacă ne uităm pe hartă, comuna Girov este cam în centrul ținutului, de aceea aș vrea să construim un astfel de edificiu, precum în județele Timiș sau Dâmbovița. S-a construit un sediu tot așa, cam în mijlocul județului. Dorim un sediu, pentru că atunci când sunt adunări generale, chiar și audituri, avem nevoie de spații adecvate, inclusiv o sală de ședințe. De aceea, cred că este mult mai bine la Girov și pentru cei de la munte și pentru cei din stânga Siretului. Girov are o anumită perspectivă, iar noi nu ne putem compara cu Dumbrava Roșie, Săvinești, Girov, Cordun sau alte comune din județ.
A consemnat Constantin NEGRU
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 476, săptămâna 4-10 februarie.