Piatra Neamț, orașul datoriilor care nu se mai termină

*Am împrumutat 220 milioane de la BCR în 2005 și plătim dobânzi aproape cât creditul * gaura de 40 de milioane de la Perla Invest * concluzia: furați și cu banii luați!

În principiu, o comunitate se dezvoltă prin investiții, iar acestea nu se pot face fără bani. Orice economist va spune că aici este cheia succesului, mai ales acolo unde nu ai bani suficienți din taxe și impozite locale. Dar pentru asta trebuie să știi exact ce nevoi ai, să ai un plan de dezvoltare foarte bine pus la punct, să calculezi posibilitățile de rambursare, care să fie în concordanță cu ceea ce preconizezi să câștigi de pe urma investițiilor făcute. Asta chiar dacă nu sunt direct productive, dar au corespondent în creșterea serviciilor către populație și a gradului de satisfacție al acesteia. Există, totuși, o condiție, cei care se ocupă de gospodărirea banilor să fie bine intenționați, să nu pună pe primul plan satisfacerea nevoilor personale pentru următoarele 5 generații, plus a camarilei personale.

Piatra Neamț a ales, după 2005, prin reprezentanți, adică primar, viceprimari și Consiliul Local să împrumute mulți bani pentru a schimba fața orașului. De la primul împrumut și până astăzi multe lucruri nu s-au schimbat în bine pentru populație, putem spune chiar dimpotrivă, datoriile s-au rostogolit și au devenit scadente, blocând practic dezvoltarea. Cei care le-au luat sunt bine mersi acum, unii au plecat din oraș după ce au vândut tot ce au agonisit, și au agonisit, alții se refac după vacanțe plătite de stat, alții stau mulțumiți la pensie și calculează dobânzile la banii de prin conturi și au reale dificultăți să găsească toate bunurile pe care le au în momentul în care plătesc impozite.

Pentru oraș, dificultatea este să găsească bani să plătească dobânzile la creditele luate și cheltuite de ei. Și, dacă mai contează, să se dezvolte.

Credite la zi

Primul mandat Ștefan, primele două credite mari

Gheorghe Ștefan

Venirea la primărie a lui Gheorghe Ștefan a însemnat un fel de revoluție. De la început a vorbit despre investiții majore, faraonice chiar, toată lumea se aștepta să arunce cu bani spre fotbal și, pentru un om cu ambițiile lui, ce a găsit în conturile primăriei nu l-a mulțumit deloc. Așa că a făcut ca orice om de afaceri, a căutat bani acolo unde erau, la bancă. Și cum la vremea aceea municipiul era solvabil, a găsit bani.

Primul pas este făcut în noiembrie 2004 când noul Consilu Local aproba contractarea unui împrumut de 150 milioane RON pe 15 ani, cu o perioada de graţie de 3 ani, pentru continuarea unor lucrări de investiții prevăzute în bugetul local al Municipiului Piatra Neamt.

Mai departe, lucrurile se precipită și se desfășoară un pic diferit. În ianuarie apare un împrumut, dar nu cel de 150 milioane, ci unul mult mai mic, de 7 milioane lei, de la Banca Română de Dezvoltare, tot pe 15 ani, cu o dobândă de 18,75%, pentru implementarea sistemului de management al deșeurilor, poate singurul rambursat integral mai repede, în 10 ani, în 2015.

Vasile Vișan

Abia în octombrie 2015 municipiul ia de la BCR un credit – linie de finanțare (contractul nr. 504/13092), pentru proiecte de investiții, în suma de 138 milioane lei, pe o perioada de 20 de ani, cu o durata de tragere (în același timp perioadă de grație) de 5 ani și o dobândă (calculată ca dobândă de baza + marjă și exprimată % pe an), de BUBOR 1M + 0.85 puncte) Ulterior plafonul liniei a fost majorat prin acte adiționale succesive, până la 150,7 milioane.

Mihaela Stoica

Este ceea ce acum numim creditul mare de la BCR și contractul a fost semnat nu de către Gheorghe Ștefan ci de omul pus de el ca viceprimar, Mihaela Stoica și de Silvia Olaru, director economic și Vasile Vișan, secretar. Stoica a părăsit orașul, iar Vasile Vișan așteaptă finalul primelor două dosare în care a fost trimis în judecată. Olaru era un simplu executant.

Din creditul luat în 2005, acum 16 ani, de 150.693.522,70 lei în acest moment mai sunt de achitat 71.478.571! Și ca să vă lămuriți exact care este efortul financiar al orașului, nu al celor care au luat creditul și l-au ciumpăvit fără milă, în anul 2020, s-au achitat 13.830.788,05 lei, plus 6.690.215.46 lei dobândă! În total 20,5 milioane lei, din care 48,37% sunt doar dobânzi date băncii calculate acum pe baza ROBOR 1M+3 pp. Observați diferența de la 0.85 la 3 puncte.

Al doilea credit la BCR este luat pentru ”unele obiective din programul de investiții pe anul 2007”. În iunie Consiliul Local, mulțumit de cum se cheltuiseră banii din primul credit, aprobă încă unul, de 70 de milioane, pe 20 de ani, tot pentru proiecte de investiții, cu o durată de tragere (și în același timp perioadă de grație) de 5 ani și dobândă (calculată ca dobândă de bază + marjă și exprimată % pe an), de BUBOR 6M + 0.4 (puncte) Ulterior, plafonul liniei a fost majorat, prin acte adiționale succesive, până la 72,5 milioane lei.

În acel moment municipiul Piatra Neamț avea o datorie pe cele două credite de peste 220 milioane lei, cu dobânzile aferente, deloc mici. Din acest al doilea credit, în 2020, nemțenii au plătit 6.209.330.08 lei și 4.458.583,81 lei! Vă rugăm să observați că dobânda reprezintă 71,8% din suma plătită.

Al doilea mandat Ștefan: nu se pot plăti ratele și dobânzile

După îndestularea din primul mandat vine primul duș rece, în august 2009, când nu se pot plăti ratele și dobânzile la credite, pe motiv de lipsă de lichidități, așa că banca trece la înregistrarea de restanțe și dobânzi penalizatoare. Urmează aproape lună de lună o sarabandă de acte adiționale, cu amânări la plată ale datoriilor curente, continuând jocul dobânzilor penalizatoare. În decembrie 2009 se încheie două acte adiționale, cu banca prin care se convine la rescadențarea celor două credite prin modificarea cuantumului și scadenţelor, în interiorul termenului inițial de rambursare, plata parțială a dobânzilor curente, și anume câte 4.2 milioane lei respectiv 1.8 milioane lei pe an în 2010 și 2011 și amânarea la plată a tuturor creanțelor până în 2012 și recuperarea eșalonată a acestora, începând cu ianuarie 2012 pe toată perioada de creditare, urmând să se stabilească, la sfârșitul perioadei de amânare, un grafic de rambursare pentru fiecare din cele două credite.

După Ștefan, perioada refinanțărilor și scadența

De la începutul anului 2017 începe o hârjoană cu BCR pentru prelungirea scadenței primului credit și refinanțarea celui de-al doilea. Consiliul Local, care oricum nu a acordat vreo atenție deosebită subiectului, aprobă refinanțarea creditului mic. Ofertă depune doar Raiffaisen Bank, pentru 67,7 milioane (condiții ROBOR 2M sau ^ M +092%), cu un cost suplimentar între 9 și 10 milioane lei. Negocierile continuă cu BCR, se cere și refinanțarea creditului mare, se cer condiții mai bune, de exemplu scăderea comisionului de administrare de 0.35% (o fi mic?), a dobânzii substanțial mai mare decât la Raiffaisen, dar până la urmă Primăria achită în continuare lunar bani la BCR.

Ca să înțelegeți dimensiunea sumei pe care a câștigat-o banca de pe urma primăriei, în anul 2018, doar dobânda amânată era de 142.800.000 lei! Practic, Banca a încasat doar din dobânzile amânate și din comisioanele de rambursare aproximativ valoarea creditului de 150 de milioane lei.

Retroactiv, cei care au luat banii și au negociat creditele merită felicitați, au calculat foarte exact perioada când să vină alții să le plătească. Orașul a ajuns îndatorat și fără nici un fel de posibilități de a ieși din acest hău financiar în următorii ani.

Al treilea credit din epoca Ștefan: 23 milioane de la CEC

Un credit despre care nu se vorbește la fel de mult a fost luat în 2012 de la CEC Bank, în sumă de 23.323.282,33 lei (ROBOR 1M+3,3 puncte), unde nu par să fi fost probleme deosebite.

Anul acesta s-au achitat 548.561,16 lei și o dobândă de 73.532.21 lei, care înseamnă 13,4% din suma plătiră. Să remarcă că plata anuală către CEC este aproape echivalentul unei singure rate dintr-o altă afacere proastă făcută pe timpul administrației Ștefan, care este, într-un fel bomboană de pe coliva datoriilor Perlei Moldovei, devenită o perlă pentru bancheri și corbii care s-au îndestulat din banii împrumutați și care acum așteaptă să rupă  hălci cât mai mari după ce mai falimentează câteva societăți ale municipalității.

Bomboană pe colivă – creditul pentru construcția telegondolei

Poate cea mai mare țeapă financiară pentru Piatra Neamț o reprezintă contractul făcut de  SC Perla Invest SRL, societate a municipalității, pentru construcția instalațiilor de transport pe cablu de tip telecabină și telescaun și construcții aferente (stații de plecare și sosire, garaj, cabine, etc. El este accesat la ALPHA Bank, în februarie 2007, în același an cu al doilea credit făcut la BCR. Valoarea sa este de 40 de milioane de lei și avea termen de rambursare al împrumutului luna februarie 2025. Pentru ca banca să acorde împrumutul, garanta, cine altcineva?, municipiul Piatra Neamț, cu veniturile sale!

Vorbim aici despre 40 de milioane care au produs un adevărat dezmăț financiar la Perla Invest și nu numai.

După ce a trecut entuziasmul cheltuirii banilor, în 2009, când și-au dat seama cei din Primărie că nu mai pot plăti ratele la BCR, s-a cerut denominarea creditului din lei în euro, considerat mai stabil și cu dobânzi mai accesibile. Aparent. În acel moment consemnăm că erau de rambursat 9.378.663 euro, la o dobândă EURIBOR 1M +5% pe an.

În ciuda acestei tranzacții dezastrul continuă. Istoria consemnează sec:

– februarie 2013, Perla Invest cere și obține

restructurarea creditului de investiții garantat de Municipiu și anume: acordarea unei perioade de amânare a ratelor de capital pentru anul 2013 cu plata lunara a dobânzilor curente (aproximativ 50.000 euro/luna, în loc de 100.000) și rescadențarea restanțelor în sold la sfârșitul anului 2012 (în suma de 442.000 euro) respectiv plata în tranșe egale pe întreaga perioada de rambursare a creditului

– februarie 2014. Primăria Piatra Neamț este notificată de ALPHA BANK despre faptul că Perla Invest nu și-a îndeplinit obligațiile și că există riscul ca banca să declare scadente toate obligațiile și să înceapă procedurile de executare silită a debitorului, dar și a garantului, adică a municipiului Piatra Neamț.

– martie 2014. Municipiul încetează să mai efectueze majorări de capital la PERLA INVEST, una dintre marile șmecherii făcute în acea vreme, prin care se dădeau bani pentru ca societatea să trăiască artificial. Din acei bani ar fi trebuit plătite în trecut și ratele la credit și dobânzile. Au renunțat să mai dea bani de teamă că aceste sume vor fi considerate ajutor de stat de Consiliul Concurenței.

– mai 2015. Primăria informează ALPHA BANK despre disponibilitatea de a prelua creditul restant al societații Perla Invest, garantat printr-o nouă hotărâre a Consiliului Local, dar că nu o poate face, deoarece gradul de îndatorare era prea mare!

– aprilie 2016. Este declarată insolvența Perla Invest și banca obține încuviințarea executării silite, ceea ce deschide calea unei tranzacții de plată eșalonată cu banca. Să spunem că s-a apelat la o șmecherie și o negociere cu un om de afaceri local, care a cerut insolvența pentru o sumă infimă, dar a făcut-o cu acordul primăriei și pentru viitoare avantaje.

– mai 2016. Joaca de-a negocierea continuă. Banca amenință cu blocarea conturilor primăriei și în iunie se bate palma unei înțelegeri care să dea dreptul folosirii telegondolei de către Perla Invest, înțelegere parafată în august. Atunci este preluată plata creditului, acum de 42.164.261 lei (mai mare decât suma împrumutată inițial!!!) în următoarele condiții: achitarea a 10% din valoarea creanței și 86 de rate lunare egale succesive de câte 500.000 RON fiecare, termenul final de rambursare fiind octombrie 2023.

Doar o observație: banca primește banii mai repede decât era în contractul de credit cu 2 ani! Și cu dobânzi bune. Este clar că negocierile s-au dus profesionist, dar în nici un caz din partea primăriei. Atât la momentul accesării creditului, cât și la negocierile din 2016.

Câți bani datorează Primăria Piatra Neamț acum?

Un calcul aproximativ ne arată că sunt 130.000.000 lei de plătit pentru creditele de la BCR și CEC, plus cele 500.000 lei lunar pentru creditul pe telegondolă, care înseamnă 1,2 milioane euro pe an. Deci, undeva la 140.000.000 lei, plus nu știm exact cum stăm cu dobânzile rescadențate la BCR.

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem toți este dacă a meritat tot acest efort financiar. Sigur pentru unii a meritat. Băncile sunt clar fericite, nu și municipiul Piatra Neamț, care se află într-o situație delicată și înaintea exercițiului financiar european viitor prin care, teoretic, ar putea accesa fonduri europene importante.

Ce spune Primăria că s-au făcut cu banii

Într-o sinteză făcută pentru noul primar Andrei Carabelea, lista investițiilor pentru care s-au luat credite arată cam așa:

reabilitarea sistemului de furnizare a energiei termice – o mare țeapă care a costat imens orașul dar care i-a îmbogățit pe unii

componenta proprie Sistemului de Management al Deșeurilor

– dezvoltare infrastructură drumuri, pavaje, mobilier urban – aici nici măcar nu merită să comentezi ceva, cu excepția faptului că pavelizarea a generat milionari în județ, iar mobilierul stradal i-a asigurat un loc de muncă lui Valentin Mâțu, după ce nu a mai fost director la Piața Centrală.

– reabilitare și extindere rețele de apă, gaze, electricitate și canalizare

– reabilitare termică și modernizare școli (!)

– extindere și modernizare Piața Centrală (!). Aici nu știm dacă sunt trecute și costurile cu asigurarea celor necesare incendiului devastator de la Piață.

– modernizare Baia Comunală – o afacere dată la cheie unui apropiat al sistemului care a generat pierderi pentru oraș

– finalizare clădire Mall Forum Center – o altă afacere oneroasă, unde s-au îngropat bani fără nici o perspectivă de câștig pentru oraș.

– sistematizare verticală, spații verzi, căi de comunicație și semaforizare              

– modernizarea sistemului de iluminat public

reabilitarea Ștrandului Municipal și transformarea lui în Complex de Agrement – o altă afacere făcută pentru uzul  unor personaje sinistre, dar devotate stăpânilor vremii

reparații capitale, modernizare stadion “Ceahlăul” și sistem control acces – afacerea ”Fotbalul” începe să producă trimiteri în judecată și dacă se dă drumul la dosarele care există și unde probele stau doldora, surprizele se vor ține lanț

– dezvoltare infrastructura turistica pe masivul Cozla – simplu, o afacere penală, practic, un furt din bani publici, nepedepsit și care a creat reale probleme de mediu

lucrări amenajare infrastructură instalație transport cablu și pârtie de ski – nu mai trebuie spus nimic, toată lumea știe cum stau lucrurile cu telegondola, dezastrul financiar pe care l-a produs, ca să nu mai vorbim despre o pârtie inutilizabilă

– instalaţie telegondolă şi instalaţie telescaun şi construcţii aferente (staţii de plecare şi sosire, garaj, cabine, etc)        

– spaţii de joacă pentru copii şi un patinoar artificial (?)

– reabilitare cimitir Pietricica (?)

– lucrări Sala Polivalentă.

Concluzia, una singură: și furați și cu banii luați!

Pagini realizate de Valentin BĂLĂNESCU

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 476, săptămâna 4-10 februarie.

6 comments

  • koss

    februarie 5, 2021 at 2:15 pm

    …Se pare ca stafia lui Pinalti , inca bintuie bine merci si ..urmasii lui continua dezmatul investitiilor fara rost…Mai nou , vor sa schimbe (printre altele ) scarile rulante de la curtea domneasca..Cara (bulea ) si gasca..Siktir !!!

    Reply

  • Amalia

    februarie 5, 2021 at 3:40 pm

    Olaru,nu cred că este așa nevinovată,precum pare.De la Primăria P.Neamt a fost mutată,nu știu dacă disciplinar la DRS Neamț,pe un post călduț de director plin.Cu excepția banilor pentru achiziții materiale(lucru care urmărea),achiziția unei centrale veșnic cu probleme la niste preturi colosale,profesional zero barat.Tot cu ajutorul pilelor a ajuns pe la Curtea de conturi la București.Nu mă miră dezastrul lăsat de Pinalti având alături așa somități in economie.Daca cunoști modul cum o serie de personaje au ajuns să ocupe funcții,posturi călduțe (drept mulțumire pentru servicii aduse sau pentru că au închis ochii când trebuia),cum mai poți avea încredere că,controlul efectuat este corect?

    Reply

  • vasile

    februarie 5, 2021 at 7:29 pm

    primarelu asta nou carablembea agreat si sustinut de persoane de top gen AAG eminenta culturala a judetului daca nu in elita tarii, o sa faca o mare gogoasa urat mirositoare pentru 4 ani. daca scarile alea nefolosite de nimeni erau prioritare si alte copilarii de birou cam asta fi-va. dar vine dom manager de oras si ne salveaza cu proiecte smart AI si alte bazaconii de birou ca doar trebe platit 2000 euroi pe luna ca si carablembea

    Reply

  • Ioan

    februarie 6, 2021 at 7:27 am

    Nu ați amintit de milioanele care s-au achitat către Eon.

    Reply

    • Mesagerul

      februarie 6, 2021 at 9:43 am

      urmează

  • Stelian Aldea

    februarie 6, 2021 at 8:27 am

    Este normal sa schimbe scarile rulante din cel mai frumos loc din oras. Sau doriti biserici la Speranta si Valeni ?!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *