Cristian Luchian, olimpic la matematică, informatică și fizică

La 15 ani, Cristian Luchian este olimpic la matematică, fizică și informatică. Este elev în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială nr. 3 Piatra-Neamț și are în față examenul de evaluare națională, unul pe care nu-l consideră dificil. Perfect plauzibil, având în vedere performanțele sale: la matematică – în clasa a IV-a a fost primul pe țară, cu punctajul maxim la concursul Lumina Math, în clasa a V-a a câștigat mențiune și medalia de argint la Olimpiada Națională, în clasa a VI-a s-a calificat la națională, dar a pierdut dintr-un motiv demoralizant și anul acesta doar un punct l-a despărțit de calificarea la națională; la fizică – medalia de bronz la Olimpiada Națională de acum doi ani, anul trecut s-a calificat la națională, dar competiția nu s-a mai organizat din cauza pandemiei, iar acum s-a calificat la etapa națională ce va avea loc în data de 25 mai; la informatică – în clasa a V-a s-a calificat la Olimpiada Națională, în clasa a VI-a a câștigat bronzul național, anul trecut s-a calificat iar, dar pandemia a pus punct etapei naționale, iar anul acesta a reușit medalia de aur și a trecut barajul pentru echipa 3 juniori a lotului României.

„Rețin ușor datorită jocurilor pe calculator”

Cristian este un copil căruia îi place să învețe și nu-l afectează că ar putea fi considerat tocilar de colegii săi. El doar și-a luat în serios această etapă a vieții lui și are 10 pe linie la toate materiile. Ceea ce, să recunoaștem, nu e tocmai ușor, fiindcă sunt și discipline care nu-i plac, cum este istoria, deși tatăl său este profesor de istorie, în paranteză fie spus.

Învăț la toate materiile, așa m-am obișnuit de la început, în clasele primare am avut doar foarte bine. Nu-mi plac toate materiile, dar prind foarte rapid, nu-mi ia mult timp. De exemplu, istoria nu-mi place, decât cea medievală, pentru că atunci nu prea existau armele de distanță, care mie nu-mi plac. Cred că am această abilitate de a reține ușor datorită faptului că am jucat multe jocuri pe calculator, la care trebuia să rețin tot felul de elemente: culori, spații și astfel mi-am exersat memoria, spune Cristian.

Brunet, de înălțime medie, dar bine făcut în ciuda faptului că stă mult prea timp în fața laptopului, după cum recunoaște, Cristian spune deschis că jocurile și gadget-urile l-au atras de mic și i-au descoperit pasiunea pentru informatică. Fiindcă matematica este prima sa pasiune și cea care l-a ajutat foarte mult să înțeleagă acest domeniu abstract, Cristian a învățat foarte repede principiile informaticii și să codeze. Din clasa a V-a a fost admis la Centrul de Excelență, dar s-a pregătit în paralel și cu vărul său, Daniel Rusu, olimpic la informatică și care acum lucrează ca programator la o mare companie.

„La clasă am doar o oră de TIC pe săptămână, cu domnul profesor Octavian Hodea. Ca să mă pot pregăti pentru olimpiade, m-am înscris la Centrul de Excelență, am făcut cu doamna profesoară Florentina Ungureanu și cu domnul Liviu Olaru. Dar foarte mult m-a ajutat vărul meu, Daniel Rusu, care a terminat Facultatea de Informatică la Iași, anul trecut și este angajat al Google. Cu el am aprofundat codarea”.

Admis în echipa de juniori a lotului României la Informatică

Cea mai mare performanță a atins-o recent, când a promovat barajul și s-a calificat în lotul României, la echipa 3 juniori, pentru competițiile internaționale.

„Anul ăsta am luat premiul I și medalie de aur la națională. La trei zile a urmat concursul de baraj pentru lotul național. Subiectele de baraj au fost grele, probabil eram și obosit, fiindcă la o problemă am calculat greșit cu calculatorul, am văzut un număr mai mare decât era, la alta n-am găsit ideea de rezolvare. La o problemă am luat 100 de puncte. Sunt în lotul de juniori, la echipa 3. Primul concurs va fi InfO(1)Cup, la Ploiești, în februarie 2022. E un concurs creat de români, cu participare internațională”.

Pe măsură ce a descoperit programarea, și-a dat seama că asta este ceea ce vrea să facă atunci când va fi mare. Participarea la competițiile elitei școlii românești de informatică și rezultatele obținute i-au confirmat alegerea.

„Vreau să fiu programator. Nu știu dacă voi studia la facultate în România, depinde ce rezultate voi avea la olimpiade. Problemele din competiții nu sunt dificile, decât dacă nu-ți vine ideea. Mereu mi-a plăcut informatica, nu voi renunța. Matematica mă pasionează de mic, dar e mai grea. Vreau să devin informatician. Vreau să concep jocuri. Știu că sunt mulți care se ocupă de domeniul ăsta, la început voi face parte dintr-o echipă și ne vom coordona. Încă nu m-am gândit ce fel de jocuri vreau să fac”, spune Cristian, care adaugă că jocurile online i-au stimulat gândirea, l-au ajutat să învețe mai ușor engleza și i-au extins capacitatea de a găsi rapid soluții.

Își alege jocuri care au o anumită poveste și, chiar dacă presupun o anumită violență, de genul celor din anime-urile devenite desenele animate ale generației actuale, îi plac jocurile cu arme de contact.

„Preferatul meu a fost Mario, când eram mai mic. Acum este Sword Art Online. Nu e un joc din care poți câștiga bani. Am jucat și Fortnite, dar nu eram prea bun, mă descurcam, dar nu atât de bine încât să câștig bani. Îmi place mai mult Sword Art Online, chiar dacă are și un pic de violență, luptă cu săbii, dar îmi place povestea. Eu asta caut la un joc, să aibă o poveste care să mă atragă. În Sword Art Online este vorba de niște copii care joacă un joc și fiecare capitol are o poveste unică: este lupta cu săbii, dar este și o luptă pentru onoare, curaj, prietenie. De asta îmi plac atât de mult anime-urile, pentru că învăț să nu renunț la cinste, la sinceritate, la prieteni, că familia este importantă. În jocul Sword Art Online eroii sunt adolescenți. Am citit și cartea”.

Când vine vorba de citit, Cristian admite că citește lecturile obligatorii pentru evaluarea națională. Preferă să citească dând foaie cu foaie, acum „20.000 leghe sub mări” de Jules Verne, care e genul lui, dar „cam grea, are mulți termeni tehnici pe care nu-i înțeleg”. În afară de literatura de aventuri, îi place și genul fantastic.

„N-am participat, fiindcă nu aveam suficiente cunoștințe de acel nivel”

Gândirea analitică și imaginația l-au ajutat mult la matematică, iar modul de predare la clasă al prof. Mihaela Paica au completat apetența lui. Rezultate remarcabile a avut de la început, dar și o mare dezamăgire.

La Olimpiada Națională din clasa a VI-a n-am câștigat nimic, fiindcă au punctat doar rezolvările din barem. A fost frustrant că nu au punctat alte rezolvări, pentru că eu de obicei găsesc alte metode de rezolvare. N-am vrut să renunț, fiindcă m-am gândit că regula a fost valabilă doar atunci. Anul trecut nu s-a ținut, iar anul acesta am fost al treilea pe județ. Aveam nevoie de un punct ca să mă calific, dar nu regret, pentru că am avut și informatica și ar fi fost prea multe competiții deodată.

Mereu a decis pentru el și și-a asumat, așa cum a fost în clasa a V-a, când s-a calificat la naționala de informatică, dar „n-am participat, pentru că nu aveam suficiente cunoștințe pentru acel nivel și nu m-aș fi descurcat. Am preferat să mă concentrez mai mult pe matematică. Aveam și naționala de mate”, explică Cristian, care a obținut atunci mențiune și medalie de argint. Cel mai greu i-a fost în clasa a VI-a, când a participat la etapele naționale la toate cele trei discipline preferate.

Concursurile erau programate la două-trei zile una de alta. Eu și soția l-am însoțit, am stat la Ploiești. L-am așteptat și am plecat noaptea de la Hunedoara, unde a fost olimpiada de matematică, la București la cea de info și apoi la Târgoviște, la fizică, își amintește tatăl lui Cristian.

Fizica i-a adus satisfacții și anul acesta. Cristian a aflat recent că s-a calificat la națională, etapă care va avea loc online, la finele lunii mai. „Olimpiada națională de fizică a fost organizată de Societatea Română de Fizică. A fost mai greu decât în ceilalți ani, la prima problemă nu am terminat ultimul subpunct, iar la a treia n-am mai avut timp s-o rezolv”. Fizica i se pare o disciplină ușoară, mai ales că află cum să se descurce în viața de zi cu zi. Învață rapid la ore și se pregătește la Centrul de Excelență. „Este un copil căruia îi place să descopere, studiază în profunzime și suntem mândri de el”, spune prof. Anișoara Oniciuc, care predă fizica la clasa lui Cristian.

„Ar trebui optat pentru real sau uman din clasa a V-a”

Sportul l-a atras când era mic și a practicat un timp aikido și karate. Apoi a mai făcut baschet cu profesorul de la școală, pentru propria sănătate, dar din vara anului trecut, pe pandemie, a renunțat. „Mă relaxez la calculator. Știu că petrec mult timp pe laptop, mai mult de 10 ore când sunt în vacanță. Dar nu-mi place să ies, nici excursiile nu-mi plac, am fost, dar mă plictisesc muzeele”. Are câțiva prieteni, cu care comunică mai mult pe telefon și în pauze la școală. Fiind în clasa a VIII-a, nu prea a învățat online, dar crede că acest sistem i-a ajutat pe unii profesori, care „și-au îmbunătățit modul de predare, urcând lecția în platformă și apoi discutând în clasă”.

Despre sistemul nostru de învățământ consideră că trebuie modernizat. „Nu mi se pare corect să trebuiască să înveți la toate materiile, fiindcă ai nevoie de media din gimnaziu sau liceu pentru a fi admis la școli bune. Cred că dacă elevul ar putea opta din clasa a V-a pentru real sau uman, atunci ar fi mai ușor să învețe pentru ceea ce-i place”.

Cristina IORDACHE