Judeţul Neamţ joacă parţial secret la „8 din 85”

Una dintre jucăriile din portofoliul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, căreia i s-a acordat nemeritat de puţină atenţie, se numeşte RIS3. (Glumeţii îi spun Ristei, după numele cântăreţului Florin Ristei.) A treia ediţie a zisului proces de descoperire antreprenorială în regiunea noastră, desfăşurat cu sprijinul reprezentanţilor mediului de afaceri, centrelor de cercetare, organizaţiilor non-guvernamentale şi entităţilor administrativ teritoriale, a constituit un portofoliu de propuneri de proiecte. Acestea se încadrează, nici nu se putea altfel, în domeniile de specializare inteligentă ale regiunii. Ideea, una cu adevărat generoasă şi demnă de respect, este de a le sprijini pentru a fi implementate (cu succes), în perioada de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Regional, prin alte programe operaţionale şi fonduri publice disponibile la nivel naţional sau fonduri gestionate direct de Comisia Europeană.

Altfel spus, proiectele selectate la valoarea din proiect nu au nicio garanţie că vor fi finanţate, dar ADR le certifică a fi bune de finanţat. Domeniile alese sunt următoarele: agro-alimentar şi industria lemnului, energie, mediu, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, textile şi turism.

Apelul de proiecte a strâns 118 propuneri, însumând 980, 675 milioane euro. Undeva, în materialele oficiale, se subliniază „interesul și încrederea actorilor regionali în mecanismul transparent și profesionist propus de ADR Nord-Est”. Pe parcurs se va confirma încă o dată minciuna cu transparenţa.

Proiectele selectate sunt în număr de 85 şi necesită un buget de 728,849 milioane euro. Lista finală a fost avizată de Consorțiul Regional de Inovare, precum și de Consiliul pentru Dezvoltare Regională.Preluând exact ce scrie în comunicatele ADR, mai jos găsiţi inventarul oficial:

Propunerile de proiecte admise au vizat domeniile de specializare inteligentăTIC (30), Sănătate (21), Agroalimentar și industria lemnului (15), Turism (8), Energie (6), Textile (4), Mediu (1), bugetul mediu pe proiect fiind de 8,574 mil. euro.
Portofoliul de proiecte aferent RIS3 Nord-Est este compus din 63 de propuneri de proiecte cu activitate economică (generatoare de venituri) cu un buget ce reprezintă 61,38% din total și 22 de propuneri de proiecte pentru finanțarea publică a cercetării cu un buget ce reprezintă 38,62% din total.
În ceea ce privește locația(locul – n.a.) de implementarea proiectelor propuse, 54 sunt localizate în jud. Iași, în jud. Neamț și Suceava câte 8 proiecte, în jud. Vaslui, Botoșani și Bacău câte 4 proiecte, iar 3 proiecte propun implementarea la nivel regional.

Secretele agenţiei lui Asandei. Serie nouă

Centralizatorul cu proiecte este disponibil curioşilor pe adrnordest.ro, site-ul oficial al agenţiei. Tabelul scris foarte mărunt (foto 1) conţine rubricile principale domeniu, promotor, parteneri, judeţ implementare, buget total. Lipseşte ceva, aşa, la prima vedere? Sigur, tocmai numele proiectului. Curat „transparenţă”, una implementată în mod inconfundabil de Vasile Asandei imediat după instalarea în funcţia de director general, în 2015. A consolidat-o temeinic.

Foto 1 - Judeţul Neamţ joacă parţial secret la „8 din 85” — Foto 1

Foto 2 - Judeţul Neamţ joacă parţial secret la „8 din 85” — Foto 2

Foto 3

Minune, în piaţă mai circulă un tabel, scris la fel de mărunt, însă cu alt conţinut (foto 2). Pe lângă titlul proiectului este adăgat şi scopul. Iar coloana cu partenerii din 46 de proiecte este uşor inteligibilă.

Diferenţa de informaţii publice rezultă dintr-un acord de confidenţialitate. Sub patronajul directorului şi cu girul Consiliului pentru Dezvoltare Regională (preşedinte la rotaţie este însuşi Ionel Arsene) nu are a mira ascunderea de informaţii. Aşa se face că o galerie de concetăţeni, având calitatea de membri în varii comitete, consilii sau consorţii, pe deplin serioşi şi responsabili, cu titluri grele şi poziţii importante în societate, au acceptat semnarea acordului cel puţin ruşinos. Au primit în schimb o parolă.

La nivel de ADR, persoana calificată pentru lămuriri este veterana Gabriela Macoveiu, şefa Direcţiei comunicare, inovare şi cooperare externă. Prezentarea sa oficială este grăitoare: „Reprezintă glasul organizației și al Regiunii Nord-Est atât pe teritoriul țării noastre, cât și dincolo de granițele ei. Se asigură că instrumentele de comunicare dezvoltate oferă publicului țintă, la nivel regional, național și internațional, informații relevante și de actualitate. Este o structură suport pentru Organismul Intermediar POR Nord-Est și asigură interfața Regio pentru potențiali solicitanți de finanțare. Din 2010 este puntea de legătură cu Comisia Europeană și diferite asociații și rețele europene, asigurând permanență în stabilirea relațiilor de colaborare internaționale”. Strict în privinţa lui „Ristei”, „această direcție găzduiește echipa responsabilă de gestionarea RIS3, care îşi asumă rolul de catalizator pentru implementarea şi operaţionalizarea strategiei de specializare inteligentă, îşi propune crearea unor noi parteneriate prin internaţionalizarea RIS3, implementarea de proiecte şi dezvoltarea unor modele inteligente de dezvoltare”. Frumos. Pompos.

În discuţia de 30 de minute purtată pe 6 august, Macoveiu nu a reuşit să prezinte absolut niciun temei legal pentru secretizarea informaţiilor. A încercat să invoce confidenţialitatea titlurilor şi scopurilor. Să nu le fure cumva concurenţa cea aprigă. Ca o comparaţie lămuritoare în context regional, Centrul de Cercetare și Transfer Tehnologic POLYTECH, din cadrul Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași, nu are nimic de ascuns. Acolo vorbim şi de invenţii, CCTT având în palmares 65% dintre brevetele din România pe o perioadă de 10 ani număraţi din 2009. Plus, acolo, 670 de brevete studenţeşti. Argumentul nu a ţinut la Macoveiu, în condiţiile în care ADR cunoaşte perfect socoteala cu centrul. A încercat apoi să invoce consiliul regional, să propună solicitarea de informaţii punctuale în scris sau contactarea titularilor proiectelor, în ideea că poate ţine.N-a ţinut. În cele din urmă, a lăsat de înţeles că va încerca să reevalueze situaţia. N-a reevaluat nimic. Pe 23 august „secretele” erau tot secrete.

Perle întunericite între proiectele secretizate de la Neamţ

Câteva din cele 8 proiecte reţinute în aria geografică Neamţ sunt ilustrative pentru nivelul excepţional de înalt atins de inovarea secretizată. Merită cunoscute şi popularizate până la limita risipei de mijloace.

Asociaţia Ţinutul Răzeşilor are secrete de numai 1.025.000 euro. Declară drept scop impresionant „Creşterea potenţialului turistic în Regiunea Nord-Est prin crearea unui circuit turistic cultural având ca instrumente de promovare aplicaţii digitale şi produse inovative în turismul cultural”. Vor să facă Muzeul răzeşilor din Regiunea Nord-Est.
Pe o lungime de undă comparabilă se află Asociaţia Ansamblul Ozana. Împreună cu partenerii SC RomSoft SRL şi Eastern Marketing Insights SRL propune un „Smart Tourism Ţinutul Zimbrilor” de 1.983.127,46 euro, având ca scop „Sprijinirea unei creşteri favorabile specializării inteligente a sectorului turism din regiunea de dezvoltare Nord-Est, prin dezvoltarea potenţialului soft a (al – n.a.) sectorului de turism ca parte a unei strategii de consolidare a poţentialului turistic, care să includă facilitarea procesului de identificare şi gestionare în siguranţă atât a potenţialilor clienţi cât şi a stakeholderilor existenţi în această regiune”. Oferim recompensă cui reuşeşte să traducă scopul în limba română.
Din apel şi selecţie n-avea cum lipsi Consiliul Judeţean Neamţ. Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, prin Facultatea de Geografie și Geologie, are cotă de partener serios. Scurt, la obiect şi contra 3.386.952 euro au inventat „Pașaport de Neamț – Harta turistică interactivă a județului Neamţ”. În varianta de limbă engleză harta turistică devina una inteligentă. Pentru traducerea în limba română a scopului nemaipomenit de smart şi inovativ, căutăm din nou un specialist: „Transformarea destinației turistice NEAMȚ într-o destinație “SMART” – NEAMȚ SMART DESTINATION, prin crearea unei soluții integrate și inteligente de dezvoltare a turismului în județul Neamț, fiind pe de o parte un site/ o platformă atractivă și interactivă a județului Neamț cu o interfață user-friendly pentru turiștii din țară dar și din întreaga lume și, pe de altă parte, un instrument de lucru al tuturor actorilor din turismul nemțean”.
Istorica şi respectabila universitate ieşeană, „rectorizată” de vestitul ex-ministru Tudorel Toader, sare la nevoie ca partener şi pentru Primăria Piatra-Neamţ. Experţii locali speră să dea lovitura în acelaşi plictisitor şi enervant turism fără turişti (foto 3) cu „Dezvoltarea de facilităţi recreaţionale şi de vizitare în Parcul Pădure Cozla, pentru încurajarea unei vieţi active”. Obsesia cu dealul Cozla pare incurabilă. Scopul loveşte fulgerător, cât pentru 15.218.722,43 euro: „Dezvoltarea unui parc-pădure inteligent pe baza unor evaluări pe parcurs a comportamentului turiştilor/localnicilor pentru a pune bazele unor forme de turism/leisure bazate pe nevoile vizitatorilor şi pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii vizitatorilor”.

Îţi faci cruce, scuipi în sân şi mergi mai departe fiindcă n-ai ce le face. Pe ăştia nu-i mai aduce nimeni pe calea dreaptă. Oarecum periculos în aste vremuri, rimând cu calea dreaptă pentru care au luptat nişte liberali tineri, frumoşi, deştepţi şi radicali cu vreo 25 de ani în urmă, din amintiri răsună o vorbă de duh a fostului pedist Ioan Onisei, primul preşedinte ales al CJ Neamţ: „Bă, puneţi mâna pe carte, c-aşa ne bat americanii!…”

Viorel COSMA