Concurs pentru liniștea învățământului nemțean

Așteptat de multă lume, contestat ca modalitate de organizare și perioadă, concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți de școli a început efectiv cu proba scrisă, desfășurată pe 15 octombrie 2021. A fost, conform așteptărilor, un test grilă, standardizat, cu 50 de întrebări, realizat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție din subordinea Ministerului Educației, care concepe toate subiectele pentru examenele elevilor și cadrelor didactice din învățământ. Conform regulilor, testul s-a derulat timp de două ore, candidații au fost repartizați – alfabetic – în sălile de clasă și, ca orice examen, a fost înregistrat audio-video, în fiecare clasă fiind supraveghetori.

La evaluarea inițială a dosarelor celor 222 de candidați înscriși din Neamț, un singur profesor a picat, pe motiv de condamnare penală definitivă. Doi profesori n-au putut veni la scris, din cauză că erau infectați și în izolare, dar se bucură de sesiunea specială din 28 octombrie, la care pot participa dacă au documente care atestă că sunt sănătoși. Alți 6 profesori au renunțat, prin neprezentare, la proba de vineri.

Din cei 213 candidați care au susținut testul, 63 au picat cu note sub 7 – aproximativ o treime. Nota maximă a fost 9,2 și a fost obținută de trei candidați, iar alți patru candidați au primit nota 9. La polul opus, 15 profesori au promovat la limită cu nota 7. În afară de cei 22 cu note la extreme, din cei 150 promovați rămân 128 de profesori cu punctaje în intervalul 7,2-8,8 de notare. O majoritate care dovedește că întrebările n-au fost ușoare, mai ales că mulți dintre cei înscriși sunt directori cu vechime în funcție și cadre didactice cu experiență. N-a fost un test ușor și fiindcă timpul de lucru a fost strâns: două minute și 40 de secunde de fiecare întrebare.

Testul propriu-zis este unul standardizat, care a acoperit o plajă largă de competențe necesare unui director și director adjunct de școală. Chiar și întrebările de contabilitate și cele care presupuneau calcule matematice au avut în vedere testarea capacității unui profesor de a înțelege mecanisme economice și financiare de bază. Probabil că și întârzierea în primirea foilor la proba scrisă a fost tot un test, al rezistenței la stres, atât de necesară unui lider de organizație.

Am stat de vorbă cu câțiva candidați – cei care au dorit – despre cum au perceput testul grilă și organizarea acestui concurs. Nu i-am ales în funcție de rezultate, deși sunt interesante și opiniile unei echipe care până acum a condus o școală și care a picat la acest test.

Profesoara de biologie Roxana Ioana Iorga, directoarea Colegiului Național „Roman Vodă” din ianuarie 2021: „Ca organizare, acest concurs este dincolo de orice suspiciune. Am fost securizați în sala de examen, am așteptat subiectele, au venit, comisiile au fost tot altele. În ce privește conținutului item-ilor, au fost foarte mulți itemi cognitivi care necesitau un volum de timp foarte mare. Eu m-am blocat la o întrebare la care am pierdut vreo 20 de minute, la raționamentul numeric, a fost imposibil de rezolvat în două minute, cât a revenit ca timp fiecărei întrebări. Dar a fost momentul meu de inspirație maximă, să nu mă panichez și am pornit cu rezolvarea de la sfârșit spre început și m-am salvat. Subiectele au acoperit, în mare, toată materia pe care am avut-o ca bibliografie. Recunosc că mă așteptam la subiecte mari, dar au fost chichițe de la final de capitol, dintr-un subsol de pagină. Subiectele nu au fost dificile. Probabil că eu am greșit pentru că am interpretat unii itemi. Cred că ar fi trebuit să aibă un avantaj cei care sunt de mai mult timp în funcții, digeri altfel legislația – 280 pagini, scrise cu caracter mic. Eu a trebuit să le învăț – ei s-au mai întâlnit în practică cu diverse situații. Iar presiunea timpului a fost fantastică! Cred că și reacția la presiune a fost testată, capacitatea de a nu te pierde într-un detaliu. Subiectele au venit după vreo 40 de minute, dar ni s-a explicat că au fost foarte multe foi de printat, față-verso, pentru toți candidații. Din experiența bacalaureatului, știu că este un stres să faci acele pagini multe, în timp cât mai scurt. La concursul din 2016 eu nu am fost, acum am făcut și testele din 2016 și mi s-au părut mai ușurele. Am înțeles că nu a fost atât de strict, ca acum. Anul acesta nu s-a mai stat pe echipe de management și poate pe unii i-a descurajat. Îmi pare rău de colegii mei care au picat, sunt convinsă că toți s-au pregătit foarte bine, probabil că cel mai mare stres a fost timpul scurt alocat probei. Procedura la proba scrisă a fost exact ca cea de la bacalaureat: în dimineața testului se primește codul de la București, codul deschide o parolă, parola deschide accesul la subiecte, moment în care noi eram în săli”.

„Acuratețea probei este dincolo de orice suspiciuni”

Profesorul de fizică Dan Grigoruță Oniciuc, director la „Petru Rareș” după concursul din 2016: „A fost un test destul de dificil, mai dificil ca cel din 2016. În primul rând, noi suntem singura categorie socială care dă concursuri și nu avem materiale de pe care să ne pregătim. Poate în viitor se va găsi cineva care să stabilească foarte clar structura unui subiect de concurs și să avem resurse bibliografice corespunzătoare. Inclusiv la problemele de matematică, deși eu sunt profesor de fizică și să spunem că mi-a fost relativ mai ușor. Un director trebuie să știe câte puțin din fiecare, dar e nevoie de niște repere, cred eu. De pildă, noi am avut reper mai multe volume care tratau aspecte ale managementului și leadershipului de peste tot în lume și au fost două-trei întrebări de acolo! Structura subiectelor din acest a fost un pic altfel decât eram obișnuiți. S-a știut că va fi dificil din momentul publicării modelului de test, pe care ministerul l-a pus la dispoziția noastră înainte de concurs și care a corespuns întru totul structurii de subiecte date la concurs. Iar domeniile acoperite sunt multe și dacă n-ai fi studiat, nu prea reușeai să răspunzi. Și stresul unui examen ca atare probabil a cântărit, să nu uităm că fiecare dintre noi reprezentăm ceva în comunitățile noastre școlare. În concluzie, cred că cei care au promovat testul scris au reușit să treacă peste mai mulți factori de stres: examenul în sine început cu oarece întârziere, amânările succesive ale concursului, presiunea publică exercitată asupra acestor oameni care au trebuit să dea concurs. Sunt oameni care au administrat începutul de an școlar, trecerea prin pandemie, ei fiind din punctul meu de vedere cei mai implicați și responsabili în ceea ce înseamnă desfășurarea cursurilor în format fizic în condiții de pandemie”.

Educatoarea Carmen Ionela Muraru, directoarea Școlii Gimnaziale Pângărați din aprilie 2017: „Organizarea probei scrise a fost bună. Chiar și întârzierea de la început este explicată, plauzibilă, doar că a șubrezit emoțional, ceea ce ține de inteligența emoțională a fiecărui candidat. Cât despre subiecte, s-au axat foarte tare pe tot ceea ce poartă numele de gândire critică, gândire analitică, pe cât de fin observator ești al realității tale înconjurătoare, pe puterea ta de decizie, pe gradul tău de spontaneitate, capacitatea ta de algoritmizare. Au fost vizate mai multe competențe, competențe fundamentale ale omului în postura de lider. Faptul că nu s-a mers pe abordarea tradițională a unui concurs de asemenea registru cred că a deranjat mai mult. Dar a șubrezit acea latură care a ținut de procesele cognitive și care au fost fără precedent. În opinia mea, având în vedere prin ce am trecut în ultimii ani, ar fi fost ilar să se dea aceeași tipologie de concurs, nu ar fi fost eficient!”.

Nu în ultimul rând, am discutat cu profesoara Gabriela Banu, președinta comisiei de organizare: „Proba scrisă s-a desfășurat în condițiile metodologiei și procedurii stabilite de minister. Chiar îi mulțumesc lui Doamne-Doamne că n-am avut nici un moment ceva care să nu se desfășoare corect. Subiectele au fost descărcate în momentul când ni s-a trasnmis codul de la București, domnul ministru al Educației a dorit ca subiectul să fie disponibil după ce toți candidații erau în săli și nu exista acces la surse de informare, conform procedurii. A fost un singur om care a avut acces la cod și la parolă, la fel ca peste tot. A urmat multiplicarea foilor pentru fiecare candidat. Printarea a avut loc într-o singură cameră, au fost 3-4 xeroxuri și s-a făcut cât de repede s-a putut. N-au fost probleme tehnice. Așa s-a derulat procesul în toată țara, la noi n-a durat nici mai mult și nici mai puțin ca în altă parte. Pentru cei care așteaptă, sigur că orice minut contează. Colegii noștri, care majoritatea au fost președinți de comisii la bacalaraureat, la titularizare, cunosc aceste aspecte și sunt convinsă că au înțeles. Acuratețea probei este, însă, dincolo de orice suspiciuni, noi am anunțat ministerul după fiecare etapă parcursă”.