Anul Nou ne-a adus în dar Legea nr.267 din 9 noiembrie 2021 , intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie. Fluxurile şi portalurile de ştiri de anvergură naţională s-au întrecut în a lăuda actul care interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale „să solicite persoanelor fizice şi juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale”. N-au ezitat să sublinieze (cel puţin indirect) operativitatea preşedintelui Iohannis, acesta promulgând legea, în aceeaşi zi cu votul final din Camera Deputaţilor şi publicarea în Monitorul Oficial, prin Decretul nr.1.095 din 9 noiembrie 2021.
■ Din istoria debirocratizării post-ceauşiste
Ca la comandă, au evitat să dezvolte ceea ce era obligatoriu de marcat, anume că legea se referă la completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. În preambulul ordonanţei semnate de premierul vremii, Dacian Julien Cioloş, se vorbea despre debirocratizare şi necesitatea adoptării de măsuri urgente (în considerarea interesului public, desigur!) „în sensul reducerii eforturilor de procurare a documentelor în vederea obținerii serviciilor publice, precum și referitoare la facilitarea interconectării bazelor de date între instituțiile publice”. Etalând un limbaj descurajant, de esenţă de lemn greu penetrabil, se anunţa o descoperire cutremurătoare. Anume că, din cauza fenomenului birocraţiei excesive, „nu se poate asigura punerea în aplicare a Programului de guvernare și îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă și externă a țării și de a exercita conducerea generală a administrației publice, cu repercusiuni directe asupra cetățenilor, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență și extraordinare. Aplicarea Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE de la data de 1 iulie 2016 impune creșterea gradului de furnizare a serviciilor online și creșterea încrederii în tranzacțiile electronice, precum și stabilirea unui cadru de interoperabilitate a sistemelor informatice”.
În realitate, prima formulă a Guvernului meu @ Iohannis identificase un fel de precursor al apei reci. Cu 20 de ani mai devreme, în 1996, debirocratizarea, împreună cu descentralizarea şi dereglementarea, reprezentau conceptul 3D, o prioritate din programul politico-economic radical şi revoluţionar susţinut de Partidului Liberal 93 şi Alianţa Naţional Liberală. Aşa se face că o fostă vedetă şi speranţă a liberalismului sănătos de calibrul lui Ludovic Orban, un apropiat-apropiat al regretaţilor Horia Rusu şi Dinu Patriciu, ar fi trebuit să ştie ce are de făcut odată ajuns în fruntea Executivului. Ca premier, a dat la temelia birocratizării în cel mai tradiţional mod cu putinţă, potrivit normei populare „cui pe cui se scoate”. Aşa că n-a ezitat să atace birocratizarea prin învăluire şi a inventat un Comitet interministerial pentru debirocratizare, coordonat de un ditai secretarul de Stat dedicat. Fără glumă, aveau şi un site consacrat simplificării (https://simplificare.gov.ro/w/despre-comitet/ ), în prezent decedat. Mai târziu, aproape din greşeală şi oricum degeaba, s-a consemnat un alt front de debirocratizare, unul de sorginte USR cu secretar de Stat în vârf, pe la Ministerul Economiei, în timpul lui Claudiu Năsui.
■ Rădăcinile ţepei
OUG de la 2016 acoperă explicit o plajă largă de „contacte” cu persoanele fizice şi juridice, enumerate la art. 14. Printre acestea figurează unele de maxim interes şi impact:
- taxele extrajudiciare de timbru;
- omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România;
- regimul juridic al contravențiilor;
- circulația pe drumurile publice;
- cazierul judiciar;
- regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;
- formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.
Instituţiile publice şi organele despecialitate ale administraţiei publice centrale urmau să emită ordine şi instrucţiuni pentru modificarea procedurilor de furnizare a serviciilor publice în termen de 30 de zile. De asemenea, aveau obligaţia de a-şi informatiza procesele şi procedurile. Bineînţeles, Guvernul intervenea cu clasice norme metodologice, dintr-acelea care te fac să nu recunoşti actul de bază.
De câtă relaxare, de câtă simplificare am beneficiat în termeni reali, după 2016, e inutil de descris. La fel de inutil e să întrebi pe bunul şi paşnicul român dacă auzise măcar de relaxarea & simplificarea lui Cioloş. Deloc surpinzător, elementul fundamental de distructiv al OUG, tot după datină, e dus mai departe de noua lege. Nu sunt prevăzute sancţiuni pentru instituţiile şi organele care nu respectă legea! Iar dacă sancţiune nu e, nimic nu e… (Viorel COSMA)
sursă foto: edupedu.ro
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Mii de germani au protestat la Berlin împotriva ascensiunii partidului de extremă dreapta AfD 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
