Proiecte europene: Lecție memorabilă de la Astrico Nord-Est

În ultimul episod al unui interviu-eveniment din urmă cu mulți ani, legendarul Luigi Bodo de la Rifil susținea o pledoarie pentru valoarea și valabilitatea conceptului de consorțiu, „chestia cu concentrarea celor care pot să facă ceva în niște clustere” (vezi aici textul recuperat după un val de atacuri de „specialitate” asupra site-ului nostru).

Publicul larg, grație audienței și impactului interviului, reținea atunci numele Astrico (http://www.astricone.eu/ ). „Eu cred că oamenii n-au priceput că trebuie să conlucreze între ei pentru a obține rezultate bune. Sunt lucruri pe care am vrut să le facem cu unii, și am reușit cu alții. Dovadă este acest consorțiu, Astrico, care a fost dorit de noi în mod indiscutabil. Este un lucru care funcționează, care a pornit de la zero și facturează 6 milioane euro pe tricoturi. Prin urmare, este un lucru destul de important. Ca să realizezi niște lucruri trebuie ca oamenii să fie capabili să lucreze împreună. Lupi solitari care dezvoltă ceva nu prea sunt”, spunea Luigi Bodo.

Clusterul nu înseamnă doar… roi stelar

Același public larg afla că Asociația Astrico Nord-Est a început ca un grup de producători de fire și tricotaje situat în regiunea noastră de dezvoltare, iar principalul exponent al grupului a fost și este RIFIL SA Săvinești, cel mai important producător de fire acrilice din Uniunea Europeană. Între timp, în componență au intrat producători de îmbrăcăminte, dar și din alte domenii de activitate (mobilă, ambalaje).

În anul 2010, asociația a încheiat un parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Facultatea de Textile, Pielărie și Management Industrial a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile Pielărie – București și Inno Consult SRL – București, luând naștere, astfel, Clusterul textil Astrico Nord-Est. Doar cunoscătorii rețin, de exemplu, că asociația, în 2013, a înființat propria capacitate de mostrare și realizare colecții cu sprijinul producătorului de mașini de tricotat SHIMA–SEIKI.

Clusterul este administrat de asociație. Asociația are un Consiliu director. Președinte al consiliului este Șerban Strătilă de la S & B Comp.

Anii au trecut. În România, deși avem o asociație de profil, factorilor de marcanți decizie și influență operativă (cu accent pe calica Regiune Nord-Est) încă trebuie să le desenezi cu dalta cum vine socoteala cu clusterele. Care clustere, scrie la o bibliografie obligatorie, „sunt recunoscute ca factori cheie ai inovării și creșterii economice, constituind o structură organizatorică consolidată și de succes în țările Uniunii Europene. Ele se compun din reprezentanți ai producătorilor (întreprinderi, inclusiv IMM), instituții de învățământ (universități, institute de cercetare-dezvoltare, școli tehnice de profil), consultanți specializați, autorități locale și organizații non-guvernamentale. Clusterele sunt componente ale politicilor și strategiilor de întărire a competitivității și dezvoltării regionale și naționale”.

În căutarea rezultatelor

Vinerea trecută, pe 25 noiembrie, într-un cadru de găzduire civilizat (Central Plaza de Piatra-Neamț) și cu o discreție profesională corectă de această dată, s-a consumat runada a II-a din prezentarea unui proiect ancorat pe capacitate administrativă și cofinanțat din Fondul Social European în contul gestiunii de fonduri europene 2014 – 2020. Numele proiectului operat de asociație, în perioada 17.06.2022 – 16.06.2023, este ușor neatractiv pentru același public larg: „Mecanisme participative pentru dezvoltare economică locală în municipiul Piatra-Neamț”. Prima reuniune din cadrul proiectului s-a ţinut pe 11 iulie.

Obiectivul general îl reprezintă creșterea implicării asociaţiei „în elaborarea și promovarea unui cadru de dezvoltare al economiei locale în vederea facilitării unei tranziţii rapide şi eficiente către o economie competitivă bazată pe inovare socială şi grad ridicat de pregătire al forței de muncă” şi se încadrează în Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP) 2014-2020.

Amfitrion a fost Șerban Strătilă, de această dată în calitate de manager de proiect în valoare eligibilă de 424.004 lei, cu o finanţare nerambursabilă acordată din Fondul Social European şi din bugetul de stat este în valoare de 415.523,92 lei.

„Textologia” oficială a prezentării, expunând obiective impuse de grile și șabloane, vine ca servită. Pe partea de rezultate așteptate, de pildă, citești și înțelegi cât poți:

– Realizarea unei analize diagnostic privind stadiul actual al inițiativelor de cooperare la nivel local;

– Elaborarea unui studiu privind nevoile locale comune ale sectorului de afaceri și ale furnizorilor de formare;

– Elaborare plan de coordonare și co-decizie la nivel local în context multi-actor pentru o mai bună coordonare între administrația publică, mediul de afaceri și instituțiile de învățământ/furnizorii de formare;

– Elaborarea unui document cadru care va integra analizele elaborate în cadrul proiectului pentru operaționalizarea parteneriatului de dezvoltare locală la nivelul Municipiului Piatra-Neamț;

– Realizarea de sesiuni de formare în domeniul politicilor locale și planificării strategice.

Chestii, socoteli pentru oameni cu mintea acasă

O etapă parcursă anterior a constat într-o anchetă (nu sondaj!) pe bază de chestionar adresat reprezentanţilor mediului de afaceri, autorităţilor locale, furnizorilor de formare, societăţii civile şi partenerilor sociali. S-au strâns 53 de răspunsuri privind „nevoile, inițiativele și disponibilitatea de cooperare și implicare a actorilor interesați în dezvoltarea economică sustenabilă, inovativă și bazată pe un grad ridicat de pregătire al forței de muncă în Municipiul Piatra Neamț”. Partea cu sustenabilitatea, inovaţia şi gradul ridicat de pregătire e pe datorie, cum ar veni în limbaj popular. Aşa rezultă inclusiv din prezentarea necoafată a elementelor de specificitate ale economiei locale:

Importanţă relativ mică în economia regională – suntem al 4-lea judeţ din 6 ca PIB.
Productivitate mică a resurselor de muncă.
Salariu mediu net sub nivelul regional şi naţional.
Lipsa resurselor umane calificate.
Spor natural negativ şi migraţie internă şi externă care adâncesc problemele demografice.
Pondere mare în economia locală a sectorului comercial (peste 1/3!), de unde rezultă o valoare adăugată mică şi salarii necompetitive/ neatractive.
Lipsa unităţilor de învăţământ superior tehnic.

Toate prezentările şi mai ales discuţiile care au angrenat reprezentanţi ai celor chestionaţi meritau filmate. Conţinutul intervenţiilor perfect neunitare, inclusiv cele năstruşnice sau aberante, dar toate bine gestionate de moderatorul Daniel Coşniţă de la Asociaţia clusterelor din România, a întrecut concluziile.

La drept vorbind, am asistat şi la o veritabilă secţiune de workshop cu accente de brainstorming, ceea ce nu prea vezi în urbea de sub Telegoală. S-a vorbit pe şleau despre responsabilitate şi profesionalism, despre reputaţia celor implicaţi în proiect, ba şi despre dezamăgiri, jalea cu învăţământul dual sau riscul ca praful să se aştearnă peste tot ce înseamnă planul de cooperare şi codecizie la nivel local, după finalizarea proiectului.

După cum era datina în timpurile definite de entuziasm şi bună credinţă ale preaderării la Uniunea Europeană, s-a reţinut o fază memorabilă. Un participant, dorind să sublinieze iniţiativa managerului de proiect, de altfel implicat la vârf şi în Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, a compus o figură de stil cu deschiderea unei umbrele încăpătoare pentru toţi participanţii la proiect. În replică, Şerban Strătilă a spus că umbrela a deschis-o primăria pietreană, care dovedeşte dorinţă de colaborare şi implicare. E de urmărit ce face primăria cu umbrela, după cum şi următoarele întâlniri. Câţiva participanţi parcă nu fac parte din peisajul local – se dovedesc oameni de toată isprava şi e mare păcat că vocile lor nu se aud mai tare.

Viorel COSMA