Paștele creștin-ortodox este una dintre cele mai importante sărbători religioase ale creștinătății, celebrată în fiecare an de milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta sărbătoare marchează sfârșitul postului de 40 de zile, numit și Postul Mare, și reprezintă momentul în care Iisus Hristos a înviat din morți. În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a participa la slujba de Înviere. Aceasta este una dintre cele mai importante slujbe ale anului și simbolizează Învierea lui Iisus Hristos din morți. În timpul slujbei, preotul aduce o lumină nouă în biserică, simbolizând lumina divină care a însuflețit trupul lui Iisus Hristos după înviere. După slujba de Înviere, credincioșii se întorc acasă, aducând Lumina primită și aprind lumânări în casele lor. Apoi, se petrec clipe de bucurie, iar unele familii merg la biserica în dimineața primei zile de Paște pentru a participa la slujba de Paște. Noapte Învierii este pregătită cu trei zile înainte prin diferite ritualuri și sfinte slujbe. În toată această perioadă creștinii prepară cozonaci, pască, sarmale, vopsesc ouăle roșii, aprind lumânări în cimitir, iar din bătrâni se credea că animalele vorbesc şi comorile își dezvăluie locul printr-o flacără la suprafața pământului.
Obiceiuri în Joia Paștelui
Această zi este cunoscută și sub numele de Joia Sfântă sau Joia Patimilor și amintește credincioșilor de ultima cină a lui Iisus Hristos împreună cu ucenicii săi, înainte ca El să fie crucificat. În această zi, în Biserica Creștin-Ortodoxă se oficiază slujbe religioase speciale, în care se amintește de suferințele și moartea lui Iisus Hristos. În tradiția românească, Joia Mare este cunoscută și sub numele de „Ziua Cumpănii”, deoarece se credea că această zi este o cumpănă între iarnă și primăvară. Se obișnuiește să se facă curățenie în casă și în curte, iar în unele zone se arde iarbă uscată pentru a curăța aerul de energiile negative acumulate peste iarnă. Prin multe sate se spunea că în Joia Paștelui morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor. Această zi este sâmbătă înainte de Rusalii sau Duminica Mare. Atunci, familiile lor dau de pomană, iar sufletele o împart. Bătrânii spuneau că morții pleacă cu colacul și cu oala pe care le-au căpătat. În acest răstimp, morții se așază pe streașina casei, unde stau până la întoarcere. Prin alte părți, În Joia Mare se făceau focuri pentru morți în curți pentru ca sufletele plecate să se încălzească și să aibă lumină.
Zi de post negru în Vinerea Mare
Vinerea Mare este una dintre cele mai importante și mai respectate sărbători creștine, care se sărbătorește înaintea Paștelor. Această zi marchează moartea lui Iisus Hristos pe cruce. Vinerea Mare este considerata una de post și de rugăciune, în care creștinii meditează asupra suferințelor lui Iisus și asupra jertfei sale pentru răscumpărarea păcatelor omenirii. În această zi, creștinii merg la biserică și se închină la Sfântul Aer, apoi trec pe sub masa împodobită cu Sfântul Epitaf.
Vinerea Mare este o sărbătoare care își are originile în creștinismul timpuriu, ea fiind atestată încă din secolul al IV-lea d.H. Obiceiurile păstrate de milenii de creștini în Vinerea Mare au la bază evenimentele descrise în Noul Testament, conform cărora Iisus Hristos a fost arestat, judecat și condamnat la moarte prin răstignire. Conform tradiției, Vinerea Mare începe cu o slujba specială de rugăciune și de meditație în biserică, numită Denia Prohodului Domnului. În unele sate exista obiceiul de a organiza procesiuni, în care se poartă icoana lui Iisus Hristos pe cruce. Cei bătrâni ajunau în Joia Mare și Vinerea Frumoasă le țineau ca să le meargă bine, să aibă belșug în casă și să le ajute Dumnezeu la toate cele bune. În Vinerea Paștilor, fetele mai îndrăznețe se suiau în clopotniță bisericii și sunau clopotul, ca să crească cânepa. Cânepa era materie primă pentru postav și pentru turta cu julfă.
Obiceiurile ouălor roșii
Una dintre cele mai importante tradiții ale Paștelui creștin-ortodox este vopsirea ouălor roșii. Acest obicei datează din perioada păgână și este legat de simbolul vieții și al reînvierii. Credincioșii își vopsesc ouăle roșii, culoare ce simbolizează sângele lui Iisus Hristos care a fost vărsat pe cruce pentru păcatele omenirii. Ouăle vopsite sunt apoi împărțite între membrii familiei sau prieteni. În multe țări creștine, vopsirea ouălor roșii este o activitate de familie care se desfășoară înaintea sărbătorii de Paște. În satele de altădată, vopsirea ouălor roșii se făcea cu plante și legume naturale, cum ar fi ceapa, cojile de ceapa, turmericul, sfecla sau frunze de pelin. Astfel, ouăle aveau nuanțe diferite de roșu, maro, galben și verde. În Grecia și România, de exemplu, există tradiția de a ciocni ouăle, rostindu-se „Hristos a înviat!” și răspunzând „Adevărat a înviat!”. Cine reușește să spargă oul celuilalt este considerat norocos și se spune că va avea succes pe tot parcursul anului. În Rusia, de exemplu, ouăle sunt decorate cu imagini religioase sau cu scene din povești populare, iar unele ouă sunt realizate din lemn, sticlă sau ceramică. Indiferent de modul în care sunt vopsite, ouăle roşii sunt unul dintre cele mai iubite și mai vechi obiceiuri de Paște.
Obiceiuri în Sâmbăta Paștelui
Momentul deosebit al facerii păștii, care în unele sate se cocea cu o zi înainte, are și semnificații magice. Cea mai răspândită formă care i se dădea păştii este cea rotundă, deoarece se crede că rotunde au fost scutecele cu care a fost înfășat pruncul Iisus. Pasca mai poate fi dreptunghiulară, pentru că și mormântul în care a fost înmormântat era pătrat sau dreptunghiular. Cozonacii, mai ales cei de formă alungită, se făceau pentru că sicriul în care a fost îngropat Iisus a avut această formă. Se spunea că, prin frământarea aluatului, căruia i se dădea forme care trimiteau la nașterea lui Iisus, fie la moartea Lui, femeia capătă astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită. Bărbații în vârstă șopteau în bărbi: „dacă ar ști ea ce putere are!“.
Tradiții și obiceiuri de Paște
La Paști, cine mergea la biserică, își punea un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față. În prima zi de Paști exista o credință că, de mâncai caș, vei fi alb la față tot anul. În ziua de Paști se spunea că este bine să aibă la prânz și pește proaspăt. Oamenii mâncau pește în ziua de Paște ca să fie iuți ca peștii tot anul. Prin unele sate era obiceiul să se mănânce întâi pește sau pasăre, ca să fii ușor ca pasărea și vioi ca peștele. Pentru a avea belșug și roadă bună în restul anului, familiile din Moldova puneau de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde. Usturoiul, ca să fie bun de leac, se sfințea de Paști, în blid, dimpreună cu smirnă, tămâie și busuioc. Fetele înainte de a ieși la întâlniri se afumau cu tămâie, se frecau cu busuioc pe mâini, pe obraz, pe cap, pe trup, iar cu usturoiul își făceau cruce pe mănuși, pe tălpi, pe spate, pe piept.
„Mesagerul de Neamț” urează tuturor cititorilor Sărbători binecuvântate!
Hristos a Înviat!
END
Parteneri
Mesagerul Bacău Tragedie în județul Bacău: Un stâlp a căzut peste doi oameni, la Bârsănești 
ZCH Controale în domeniul silvic, în Neamț. Amenzi de peste 42 000 de lei și zeci de metri cubi de lemn confiscați 
NewsEdge Liga Campionilor a apărut după o polemică între doi ziariști. Se cunosc toate cele 36 de echipe, iar 4 dintre ele sunt debutante 
BusinessEdge Inteligența artificială atrage marile companii de minare a Bitcoin. Un contract cu Anthropic valorează 9 miliarde de dolari 
