Ocolul Silvic Târgu Neamț este, pentru silvicultorii care lucrează acolo, un colț de rai, în primul rând pentru frumusețea zonei și bogăția pădurilor bine gospodărite și apoi pentru că fiecare dintre ei și-a ales această meserie tocmai din dragoste pentru natură. Și cine poate vorbi cel mai bine despre această profesie și despre Ocolul Silvic de sub Cetatea Neamțului decât cel ce-l păstorește, Traian Humulescu.
– Domnule Traian Humulescu, cum ați caracteriza Ocolul Silvic Târgu-Neamț căruia i-ați dăruit atâția ani din viață, peste 30?
Ocolul Silvic Târgu Neamț administrează o suprafață de 8.416 hectare, din care 8.199 de hectare fond forestier sunt proprietate publică a statului, 119 hectare sunt păduri aparținând unităților administrativ-teritoriale, 93 de hectare păduri aparținând persoanelor fizice și 5 hectare ale unor persoane juridice. Principalul nostru obiectiv este gospodărirea durabilă și unitară, în vederea creșterii contribuției pădurilor la îmbunătățirea condițiilor de mediu și asigurarea economiei naționale și comunităților locale cu lemn și alte produse și servicii specifice sectorului silvic. Fondul forestier administrat de către Ocolul Silvic Târgu-Neamț se suprapune peste aria protejată Parcul Natural Vânători-Neamț, zona montană a pădurilor administrate, respectiv suprafața de 6.682 de hectare, situată în bazinul superior al râului Topolița, parte din bazinul râului Ozana.
Pe raza Ocolului Silvic Târgu-Neamț sunt întâlnite o serie de specii rare de plante și animale. Să amintim aici doar faptul că, în pădurile noastre, zimbrul trăiește în captivitate în Grădina Zoologică “Dragoș Vodă”, în semilibertate într-un țarc de circa 180 de ha și în libertate după repopulările făcute de către Parcul Natural Vânători-Neamț, iar mistrețul, lupul, ursul, râsul sunt animale frecvent întâlnite. Pădurile din ocolul nostru silvic sunt certificate FSC®, ceea ce ne obligă, dar ne și garantează un management durabil al pădurilor în acord cu principiile protejării mediului și a intereselor comunităților locale.
– Pentru cititorii noştri care vă cunosc mai puţin activitatea, de când lucraţi la Ocolul Silvic Târgu Neamţ?
La Ocolul Silvic Târgu Neamț lucrez din anul 1986 și, din luna mai a anului 1989, am fost șef de ocol până în prezent, exceptând o perioadă de 4 ani, 2012-2016, când am lucrat în administrația publică locală, ca viceprimar al orașului Târgu-Neamț.
– V-a ajutat experiența din administrația locală?
M-a ajutat experiența din administrația silvică, pentru că aveam exercițiul lucrului în echipă de la ocol, dar și o colaborare frumoasă cu unitatea administrativ-teritorială Târgu Neamț și alte 10 comunități locale, peste care este repartizat fondul forestier al ocolului, privind derularea contractelor de administrare și pază pentru fondul forestier deținut în proprietate de acestea, cât și aprovizionarea populației din aceste comunități locale cu lemn de foc. M-a ajutat și experiența din administrația locală pentru că am găsit aici o echipă de oameni destoinici, cu care am realizat proiecte frumoase, am cunoscut domenii de activitate noi, și am relaționat cu mai multe categorii socio-profesionale
– Ce v-ați propus pentru acest an?
În anul 2023 am desfășurat activitățile specifice sectorului nostru silvic ce au avut ca obiectiv gestionarea durabilă a fondului forestier, a pădurii în ansamblul ei, cu tot ceea ce implică, atât din punctul de vedere al florei, cât și al faunei. În primăvară s-au desfășurat campanii de împădurire sub egida “Luna plantării arborilor”, campanii care au avut ca scop regenerarea pădurii, acolo unde semințișurile naturale nu s-au instalat în proporție suficientă. Prin aceste lucrări asigurăm continuitatea pădurii acolo unde arboretul matur a fost extras, după ajungerea la maturitate. În aceste campanii am căutat să implicăm elevi și profesori de la Colegiul Național Ștefan cel Mare din Târgu-Neamț. Sub îndrumarea silvicultorilor de la Ocolul Silvic Târgu-Neamț, elevii au săpat vetre și au plantat puieți din speciile gorun, paltin de munte, cireș. Aceste colaborări au avut drept scop conștientizarea și responsabilizarea tinerei generații vizavi de importanța pădurii, de menținerea unui mediu sănătos, în dezvoltarea lor individuală. În cadrul proiectului de educație forestieră “Descoperă secretele pădurii”, Ocolul Silvic Târgu-Neamț a amenajat traseul “Prin pădurile Neamțului” pe o lungime de 1,2 km, poteca existentă între Centrul de vizitare a Parcului Natural Vânători-Neamț și Grădina Zoo “Dragoș Vodă”. Pe lungimea traseului sunt simboluri ce ne fac să cunoaștem mai bine natura, cu tot ce implică ea, cum ar fi: floare de colț – arii protejate; con de rășinoase- semințe forestiere; plantulă – producerea de puieți forestieri din Pepiniera Zimbrărie; arbori de dimensiuni diferite stadii de dezvoltare a pădurii, acestea aflându-se din loc în loc pe întreaga lungime a traseului. În Săptămâna Verde a acestui an am avut un număr de peste 1.000 de vizitatori, elevi din județele Neamț, Suceava, Botoșani și Iași. În primăvara anului 2023, Ocolul Silvic Târgu-Neamț a împădurit în fondul forestier proprietatea statului o suprafață de 16,8 ha și 2 ha în proprietatea comunei Brusturi. În programul pe anul 2023 mai avem de realizat tăieri de îngrijire pe o suprafață de 444 ha, de recoltat o cantitate de 44.000 mc masă lemnoasă, o cifră de afaceri de 16.500 mii lei și un profit brut de 4.500 mii lei.
– Cât de mulțumit sunteți de activitatea din primele 9 luni – pentru că la această perioadă din an ne putem raporta în acest moment?
Deja am avut o ședință de analiză de bilanț lunară, unde s-a analizat activitatea pe 9 luni și programul pe care-l avem de realizat pe trimestrul IV al anului. Toți indicatorii sunt realizați pe primele trei trimestre și nu este, deocamdată, pericol de a nu putea realiza indicatorii pe anul 2023.
– Ca și personal, unde vă situați? Mai aveți nevoie de oameni? Aveți suficient personal?
Avem o echipă de oameni destoinici la Ocolul Silvic Târgu-Neamț, personal tânăr bine pregătit profesional, dedicat profesiei și muncii în echipă.
– Când va fi ieșirea dumneavoastră la pensie?
În primăvara anului viitor.
– Frumos! Și ce v-ați propus să faceți la pensie?
Vine o vreme când trebuie să te oprești din activitatea profesională, să te desparți de colegi și să te ocupi mai mult de familie, de treburile gospodărești. Cred că voi avea și mai mult timp să veghez la creșterea și educarea nepoatei mele.
– Pentru că tot sunteți în pragul pensionării, din experienţa dumneavoastră de peste 30 de ani, care e partea cea mai frumoasă a meseriei de silvicultor?
Meseria de silvicultor este foarte frumoasă atât pentru noi, cât și pentru cei care o privesc din exterior. Dar, în același timp, este și o profesie grea pentru că avem de gospodărit o gestiune fără lacăt, trebuie să relaționăm foarte bine cu administrațiile publice locale, cu populația din aceste comune, să lucrăm când afară plouă, ninge, să fii expus la agresiuni din partea unor cetățeni certați cu legea, să ai ”norocul” să te întâlnești cu ursul când participi la anumite lucrări tehnice în teren. Cu toate greutățile ei este o meserie foarte frumoasă, de aceea am și ales-o! Cetățenii au un rol foarte important dacă se alătură silvicultorilor pentru păstrarea pădurii și a unui mediu curat.
– Ce v-a plăcut dumneavoastră în mod deosebit la această meserie?
Mă bucur să fiu silvicultor în fiecare zi. Sincer, dacă ar fi să o iau de la capăt, m-aș face tot silvicultor. Am făcut liceul de specialitate la Piatra Neamț, am absolvit Facultatea de Silvicultură și Exploatări forestiere de la Universitatea Transilvania Brașov, în 1983. Mi-a plăcut ca tot ce am acumulat în școală să aplic în practică, lucrul cu oamenii și în natură îți oferă multe satisfacții.
– Sunteți, cred, cel mai longeviv șef de ocol. Dacă ar fi să punctăm cele mai importante realizări… o întâmplare deosebită, frumoasă, de povestit nepoatei care ar fi?
Cred, cu siguranță, că realizarea cea mai importantă este certificarea pădurilor. Primele ocoale certificate FSC® în județul nostru au fost ocoalele Târgu-Neamț și Văratec. O realizare la fel de importantă a fost menținerea Ocolului Silvic Târgu-Neamț ca structură subordonată Direcției Silvice Neamț, după retrocedările la Legile proprietății nr. 1 și nr. 247, când am fost nevoiți să rearondăm o suprafață de 2.200 ha din cadrul Direcției Silvice Neamț. Nu în ultimul rând, o relație bună cu comunitățile locale, cu agenții economici cu care ne desfășurăm activitatea de producție, pentru că suntem parteneri în gospodărirea durabilă a pădurilor.
– Ce înseamnă această certificare pentru cei care nu lucrează în domeniu?
Certificarea managementului forestier înseamnă un document prin care se recunoaște managementul durabil al pădurilor.
– Și la acest lucru ați participat activ?
Am participat, de la bun început. Nu întâmplător sediul Parcului Natural Vânători Neamț este amplasat în fondul forestier al ocolului nostru. În parteneriat, cele două instituții au realizat proiecte mărețe în Grădina Zoologică “Dragoș Vodă”. S-au făcut investiții mari în adăposturi pentru animale, împrejmuiri, depozite pentru furaje, asfaltare, aducțiune apă.
Așadar, certificarea pădurilor cu toate vizitele de monitorizare ar fi o realizare importantă.
– Ce vă amintiţi de pe vremea comuniştilor legat, poate, de partidele de vânătoare?
Din luna mai 1989 vă spuneam că sunt șef al Ocolului Silvic Târgu-Neamț. Și, în toamna acelui an, s-au făcut pregătiri intense pentru vânătoarea cu șeful statului, Nicolae Ceaușescu, la cerb comun, în fondurile de vânătoare Secu și Nemțișor. A fost prezent la deschiderea anului universitar la Iași, dar nu a mai venit la vânătoare în Neamț. A vânat în acea toamnă la Direcția Silvică Suceava, Ocolul Silvic Pătrăuți. Așa că, eu personal, nu l-am cunoscut și nu am participat la nicio vânătoare oficială. Din discuții cu personalul silvic am aflat că era un bun ochitor.
– Ce v-ați fi dorit să faceți în acești 30 de ani și nu ați reușit?
Mai degrabă pot spune că preocuparea mea permanentă a fost calitatea colectivului. Relația mea cu colectivul ocolului este una corectă, bazată pe respect reciproc, bună înțelegere și încredere ca într-o familie frumoasă.
– Din perspectiva celor peste 30 de ani de activitate în silvicultură, cum ați defini dumneavoastră această meserie?
Aș defini-o, din punctul meu de vedere, ca cea mai frumoasă meserie pe care poate să o facă un bărbat care știe ce este pădurea și frumusețile ei.
– V-ați dori să rămâneți în amintirea colectivului de aici, pentru ceva anume?
Timpul va decide și cel mai bun răspuns îl vor da colegii mei. Mi-aș dori să rămân în amintirea lor ca un bun coleg, un profesionist ce nu a făcut rabat la calitate, ca un om care a fost respectat și a respectat la rândul său, iar ca șef, mai bine de 30 de ani, destul de exigent, cum îmi place mie să spun… “o mână de fier într-o mănușă de mătase”.
Informații de backround
Parcul Natural Vânători Neamț este declarat ca arie protejată din anul 1998 și are ca obiectiv protejarea și conservarea populației de zimbri, altădată componentă a faunei sălbatice din România. Parcul cuprinde o diversitate de valori naturale, culturale și istorice și se întinde pe o suprafață de 30.818 hectare, din care peste 26.300 hectare sunt de fond forestier.
Fauna parcului cuprinde o serie de specii rare sau pe cale de dispariție, cum ar fi: ursul brun, lupul, râsul, vidra, zimbrul, vulpea, pisica sălbatică, jderul, cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, iepurele, etc. În ceea ce privește zimbrul, simbolul Moldovei (bourul), îl putem întâlni în cadrul Rezervației de zimbri “Dragoș Vodă”. Totodată, mai trăiesc aici un număr de 101 specii de păsări, o parte dintre acestea fiind strict protejate prin convenții internaționale și 17 specii de amfibieni, șopârle în limbajul uzual, din Ordinul Anura și Ordinul Caudata, inclusiv endemismul carpatic Triturus montandoni. Flora parcului cuprinde elemente naturale deosebite, peste 50 de rarități floristice ocrotite în țară (Angelica archangelica, Cypripedium calceolus, Taxus baccata), dar și o serie de endemite (areal restrâns), cum ar fi: Centaurea carpatica ssp, Raraurensis, Cirsium decussatum, Dentaria glandulosa, Hepatica transsilvanica, Ranunculus carpaticus, Symphytum cordatum. Fondul forestier din Parcul Natural Vânători cuprinde arboret ca făgetele și bradeto-fagetele, iar, în proporție mai mică gorunul și mesteacănul. În cadrul Rezervației de stejari “Dumbrava” se găsesc stejari seculari, foarte viguroși, cu vârsta cuprinsă între 150 și 200 de ani.
Material realizat de Angela CROITORU
