Colțul suporterului rătăcit/necăjit

De ce un astfel de titlu?! Ca să-l parafrazăm pe regretatul Ioan Gyuri Pascu la această problemă să rezolvăm mai întâi operaţiile din paranteză! Începem de la colţ, de la corner (englezescul adoptat şi de noi) şi cu siguranţă nu vom fi abilitaţi (nici măcar ziaristic) pentru penalty (englezescul tradus la noi prin lovitură de pedeapsă). Rămânem deci la corner şi ne bucurăm ca englezii la un astfel de moment. Suporter? Cu siguranţă. De liceean, junior la Moldova Nouă, însoţind echipa condusă de Ştetu Latovlevici, tatăl celebrului Iasmin. Sau la Piatra-Neamţ în anul mult-aşteptatei promovări când am însoţit echipa cu ceilalţi mici suporteri la Mizil sau Mangalia pentru Axinia sau Ivanov. Sau apoi, ca student ce locuia în Crângaşi şi făcea cinci minute până în Giuleşti, ce a intrat în Liga Suporterilor Rapidişti pentru Lupu şi Sabău sau Pancu şi Maftei, moldoveni de-ai noştri. Sau prezent în galeria echipei naţionale ce-a cântat şi-a susţinut tot meciul pe Hagi şi ai lui care au fost învinşi de Zidane, Dugary sau Deschamps pe Stadionul Naţional. Eram printre cei 70.000 de oameni ce s-au simţit mândri că sunt români şi cântă împreună „Deşteaptă-te, române” cu un căpitan ce-a dus mâna la inimă. Gest devenit între timp des folosit și desuet. Sau care a fost pe stadionul Ali Sami Ien la victoria lui Chelsea a lui Dan Petrescu cu 5-1, unde tobele nu au tăcut o clipă şi la fel şi scandările, cea mai frecventă „I love you, Hagi!”. Rătăcit?! Pentru că nu prea se regăseşte între suporterii fotbalului românesc de astăzi, deși face permanente eforturi. Necăjit?! Pentru că suferă din cauza aceasta…

Am ales pentru astăzi un laudatio care poate părea controversat. Şi este. Protagonistul? Gigi Becali. Blamat, înjurat, ponegrit de multe ori. Dar ocolim rolul său în fotbalul românesc al ultimilor ani, cu toate greşelile pe care le-a făcut şi încă le face. Intrarea sa arogantă în fotbal a creat o emulaţie şi o competiţie cu alţi investitori la fel ca el în mare măsură şi s-au investit mulţi bani mai mult s-au mai puţin curaţi. Şi aveam echipe în primăvara europeană şi chiar un sfert uefantastic. Şi bani lui însemnau supravieţuire pentru echipe mici şi sunt la fel şi astăzi pentru Botoşani, Iaşi sau Farul. Să ne amintim ce guri de oxigen au fost pentru Hagi vânzările către Becali a lui Florin Tănase, Dragoş Nedelcu sau Florinel Coman (ultimul achiziţionat cu 3 milioane de euro). Sau pentru Botoşani vânzările lui Moruţan sau Miron. Şi aceasta doar în ultimii ani. Şi să remarcăm şi modul profesionist (având în spate, sigur, şi posibilităţile financiare) prin care s-a creat echipa de acum. Un lot cu puţini străini şi mulţi jucători selecţionabili pentru echipele naţionale, ce pot aspira chiar la Europeanul de la vară. Să menţionăm că în etapa trecută Oţelul sau Dinamo au avut câte nouă jucători străini în primul 11. Olaru, Şut, Coman, Târnovanu, Lixandru, Popescu, Băluţă, Miculescu, Pantea pot fi soluţii ce vin din ograda păstorită de Becali. Putem oare să trecem peste toate ce nu ne plac la Becali şi să zicem „Bravo. Gigi”?! (Daniel DIEACONU)