Acordarea de compensanții financiare deținuților care au stat în condiții improprii în sistemul penitenciar din România nu mai este de foarte multă vreme o noutate. Cei care nu au câștigat litigiile pe această temă la instanțele autohtone s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului și, de cele mai multe ori, statul a fost obligat să plătească pentru neputința de a pune la punct condițiile din sistemul penitenciar.
Un proces de acest fel a fost deschis la Judecătoria Piatra Neamț de un bărbat care a fost găsit vinovat și a fost condamnat, prin sentință definitivă, pentru trafic de droguri. Acesta a considerat că încarcerarea în diverse penitenciare a echivalat cu o nouă condamnare, pe lângă cea penală, din procesul cu acuze de trafic de droguri. A cuantificat suferința din perioada de detenție la suma de 30.000 de lei. Bani pe care i-a cerut de la Statul Român pentru a compensa traiul greu din perioada de detenție. Judecătorii au stat și au judecat iar la final instanța de fond a stabilit că fostul deținut are dreptate. Cu toate acestea magistrații Judecătoriei Piatra Neamț au acordat o compensație financiară redusă sub jumătate din valoarea pretențiilor, respectiv 12.540 de lei, cu titlu de daune morale.
„Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Statul Român – prin Ministerul Finanțelor prin întâmpinare. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Matieș Andrei Vlad, în contradictoriu cu Statul Român – prin Ministerul Finanțelor. Obligă pârâtul Statul Român – prin Ministerul Finanțelor la plata către reclamant a sumei de 12.540 de lei, cu titlu de daune morale. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamț”, a decis Judecătoria Piatra Neamț.
Suma nu l-a deranjat pe petent, dar sentința instanței de fond a fost atacată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț, instanță care a respins apelul ca nefondat. Cum în civil sunt două căi de atac, statul a declarat recurs, iar dosarul este acum pe rolul Curții de Apel Bacău. A fost înregistrat pe 16 ianuarie 2025, dar nu a fost stabilită încă data primei înfățișări. Curtea va stabili dacă Statul Român îi datorează bani bărbatului condamnat pentru trafic de droguri. Oricare va fi decizia acestei instanțe, aceasta va fi definitivă. Cu mențiunea că, dacă petentul va pierde și nu-și va primi banii pentru care umblă prin instanțe de mai bine de trei ani, se poate adresa Curții Europene a Drepturilor Omului.
La început a fost… o cultură de canabis
În cursul anului 2019 Matieș Andrei Vlad a procurat semințe de canabis și a înființat o cultură ilicită pe raza județului Neamț. Totul avea ca scop obținerea drogului de risc, canabis, care ulterior urma să fie comercializat. În luna septembrie a aceluiași an, Matieș a recoltat aproape 100 de kilograme de canabis pe care l-a pus în podul locuinței sale, la uscat, ulterior plantele fiind pregătite pentru comercializare. Vindea doar en-gros, la preț avantajos pentru cei care comercializau apoi cu gramul.
„De asemenea, s-a reținut faptul că o parte din cantitatea de canabis recoltată, a fost comercializată en-gros, mai multor dealeri de pe raza județelor Neamț, Iași și Bacău, la prețul de 35.000-40.000 lei pe kilogram”, anunța DIICOT.
La acel moment Matieș a fost cercetat penal, la finele procesului fiind condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu executare. Dar el fusese încarcerat de la data descoperii culturii, iar la trimiterea în judecată a fost mutat din arestul IPJ Neamț, în penitenciar.
Și-a executat pedeapsa, apoi s-a adresat judecătorilor pentru condițiile din mediul carceral pe care le-a catalogat ca fiind o altă condamnare, cu referire la „condițiile mizere, de umilință, condiții inumane de detenție, supraaglomerare și insuficientă lumină naturală”, conform deciziei Judecătoriei Piatra Neamț de pe rejust.ro.
Reclamantul a arătat că pentru fiecare persoană încarcerată trebuie asigurat un cubaj de 3 mc/pat, dar suprafața a fost insuficientă, chiar dacă normele europene stabilesc un minim de 4 mp pentru fiecare deținut.
„Reclamantul a mai precizat că în spațiile în care a fost încarcerat lumina naturală era insuficientă, în mai multe camere existând un singur geam, calitatea hranei era foarte slabă, legumele erau necurățate, iar deservirea mesei se făcea prin deținuți la celule, iar nu la o clădire amenajată special pentru servirea mesei”, conform motivării hotărârii Judecătoriei Piatra Neamț.
Pentru soluționarea cererii, judecătorii au solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor să comunice care au fost condițiile în care reclamantul a fost încarcerat, în mai multe penitenciare din țară inclusiv Iași, Bacău și Miercurea Ciuc, în perioada 13 decembrie 2019-19 octombrie 2021. Din comunicarea cu ANP s-a stabilit că cel puțin în perioada în care a fost încarcerat la Bacău, petentul a beneficiat de spațiu minim individual de cel mult 2,14 metri pătrați, inferior spațiului minim de 4 metri pătrați prevăzut de normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, „reclamantul fiind deținut astfel în condiții necorespunzătoare”, conform documentului citat. În alt penitenciar, același deținut a avut la dispoziție un spațiu de 2,7 mp. Doar la Miercurea Ciuc a fost respectat spațiul minim și acest lucru s-a întâmplat numai în perioada 20-28 mai, deoarece a fost ”cazat” singur într-o cameră de trei locuri. Totuși, instanța a constatat că, pe întreaga perioadă de detenție, prepararea hranei a fost efectuată în condiții de igienă, cu asigurarea aportului caloric pentru alimentație, spațiile fiind dotate cu utilități igienico-sanitare și instalații de încălzire corespunzătoare.
Bărbatul a recidivat
Petentul a beneficiat de prevederile recursului compensatoriu în perioada 13-23 decembrie 2019, adică zile considerate ca executate pentru condițiile necorespunzătoare de detenție din penitenciar, fapt pentru care nu poate beneficia și de compensații financiare.
„Pentru perioada ulterioară datei de 23.12.2019, instanța reține că angajarea răspunderii pecuniare a Statului sub forma plății de despăgubiri reprezintă unicul remediu compensator disponibil pentru persoanele încarcerate în condiții improprii de detenție”, a concluzionat instanța arătându-se că este îndeplinită condiția privind săvârșirea unei fapte ilicite de către Statul Român, sub forma neluării măsurilor necesare pentru acordarea condițiilor minime de detenție.
„În considerarea acestor criterii, dar și a perioadei în care reclamantul a fost cazat în condiții improprii de detenție, instanța apreciază că suma de 12.540 de lei, reprezintă o compensație echitabilă pentru prejudiciul moral”.
Apărările și excepțiile invocate de Starul Român au fost respinse ca nefondate.
După ce a fost eliberat din penitenciar, Matieș a recidivat și a înființat o nouă cultură ilicită de canabis, de această dată în localitatea Bălușești, comuna Icușești. Cercetările au stabilit că ar fi achiziționat semințele de pe internet și a înființat două culturi, una într-o seră din apropierea casei, iar cealaltă în câmp, camuflată într-un lan de porumb. În octombrie 2023 procurorii DIICOT au ridicat de la suspect circa 1,3 tone de canabis, din care aproximativ 1,2 tone de plante verzi și vreo 100 de kilograme de plante uscate. Până acum aceasta a fost cea mai mare „recoltă” de canabis, din județul Neamț, din toate timpurile. Atunci Matieș a fost arestat preventiv din nou. A urmat ancheta penală, timp în care a fost în arestul IPJ Neamț, iar la trimiterea dosarului în instanță, a fost mutat în penitenciar. A urmat procesul de la instanța de fond, Tribunalul Neamț, și cea de apel, Curtea de Apel Bacău. La final a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de droguri și prin sentință definitivă a fost condamnat la 4 ani de închisoare, cu executare. Rămâne de văzut dacă și de această dată va reclama condițiile din mediul carceral. În caz afirmativ ar fi interesant la ce sumă va evalua suferințele provocate de detenție. De menționat este faptul că bărbatul nu este consumator de droguri, întreaga cultură fiind destinată comercializării. Și trebuie spus că, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, iar canabisul ar fi ajuns pe piața neagră, câștigul întreprinzătorului ar fi fost undeva în jurul valorii de 10.000.000 lei.
Gabi SOFRONIA
