Podul de la Luțca, de peste râul Siret, din comuna Sagna, județul Neamț, s-a prăbușit pe 9 iunie 2022, după ce fusese modernizat cu finanțare europeană pe vremea fostului președinte al Consiliului Județean (CJ) Neamț, Ionel Arsene. Între timp, Arsene, care era de 10 ani președinte al județului, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Brașov la 6 ani și 8 luni de închisoare, pentru trafic de influență, după ce s-a dovedit că, în 2013 (anul în care era învestit pe funcție), a luat bani pentru a interveni la conducerea ANI să înlăture un rival puternic.

Podul se află pe Drumul Județean Neamț 207A, în satul Luțca și fusese reabilitat cu o investiție de 8,3 milioane de lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), proiect finalizat în noiembrie 2021. Podul prăbușit a fost, între timp reconstruit, după trei ani, iar actualul președinte Daniel Harpa dă asigurări că circulația rutieră se va putea relua pe el începând din iunie 2025. Potrivit contractului, termenul final de execuție este luna noiembrie a acestui an. Echipa “Mesagerului de Neamț” a fost la fața locului, miercuri, 21 mai, pentru a se convinge cum stau lucrurile, în lipsa unor informații oficiale. La o primă evaluare vizuală, noul pod pare destul de solid, însă va trebui să treacă și proba timpului.

Localnicii cer, insistent, deschiderea podului

Unii localnici și persoane aflate în tranzit deja nu mai au răbdare și, pentru că accesul către pod este închis doar cu niște balize de plastic și o barieră, care (în acel moment cel puțin) era deschisă, au încercat pe propria piele soliditatea noii construcții. Într-un interval de o oră, pe pod au trecut doi sportivi bicicliști, un motociclist și două autoturisme. Ce-i drept, unul dintre șoferi s-a interesat înainte dacă “este deschis podul?”, dar faptul că, oficial, nu este încă pus în circulație nu a fost o piedică prea mare în final.

Dând timpul înapoi cu trei ani, la momentul prăbușirii, podul era folosit de câteva luni bune, fără ca, oficial, lucrările de consolidare-modernizare să fi fost recepționate sau procedurile legale pentru darea lui în folosință să fie finalizate, după cum avea să declare Ionel Arsene în momentul izbucnirii scandalului mediatic legat de prăbușire. Fuseseră făcute însă teste, după cum declara pe Facebook chiar Arsene, cu un convoi de trafic de tonaj greu, echivalentul a 340 de tone.

În scurt timp după prăbușire, o expertiză tehnică avea să dezvăluie faptul că lucrările au fost făcute de mântuială, fără o consolidare a structurii de rezistență, tocmai asfaltul gros turnat în plus, pe un schelet fisurat și mâncat de rugină, fiind cel care a condus la producerea catastrofei.

Revenind în zilele noastre, după reconstrucție, firesc, localnicii din comuna Sagna, primii beneficiari direcți, nu mai au răbdare și își doresc ca podul să devină utilizabil în cel mai scurt timp. Un șofer din Sagna ne-a spus că este sătul să ocolească câte 14-15 km, ori de câte ori trebuie să ajungă la Roman și că, în acești ani, a scos din buzunar, lunar, cam de trei ori banii pe care-i cheltuia pe combustibil când era podul. În plus, varianta ocolitoare iarna nu este întotdeauna practicabilă.

Primul dintre localnicii care și-au exprimat bucuria, pentru că va putea face economii la carburanți, a fost primarul comunei, Vasilică Roca.

„Destul de greu ne-am descurcat fără pod. Odată prin faptul că drumul s-a lungit cu câțiva kilometri și nu tot timpul acea variantă ocolitoare este practicabilă, mai ales în perioada sezonului rece, când sunt depuneri de zăpadă sau de polei, este anevoios să parcurgem acea porțiune de drum. Dar, slavă Domnului, că a trecut timpul, știți cum e, când lucrurile revin la normal se uită ce e greu! Dacă n-ar fi uitarea, nu știu ce-am face! Mai avem un pic și sperăm să circulăm pe noul pod, nu știu cât, o săptămână, două, sperăm să se termine odată cu acest coșmar.

Cheltuielile în plus cu benzina s-au simțit și în bugetul primăriei, pentru că suntem o localitate mică cu un buget pe măsură, dar mai ales la persoanele fizice, la oamenii din comună. Cetățenii din Sagna au venit de nenumărate ori să întrebe când se dă drumul la pod, și astăzi, tot timpul întreabă. Și acum când se dă drumul la pod, asta este principala preocupare a oamenilor. Dar, mai este un pic și gata!”, ne-a declarat primarul comunei Sagna, Vasilică Roca.

Cine plătește noul pod de la Luțca

Reabilitarea eșuată a podului de la Luțca, din 2019, făcea parte dintr-un contract-gigant pentru reabilitare poduri și drumuri din județ, în valoare de 264 de milioane de lei cu TVA, prin PNDL II, contractul fiind atribuit către 8 firme din județ, multe deținute de apropiații președintelui CJ de atunci, Ionel Arsene. Printre ele, Darcons, Aqua Parc și Mavgo Holding, cele care au lucrat la pod.

Vom reveni asupra celor din urmă pe parcursul acestei investigații. Contactat telefonic, pentru că se afla la București, președintele CJ Neamț, Daniel Harpa ne-a dat câteva detalii despre demersurile care mai trebuie făcute pentru redeschiderea oficială și corectă a circulației rutiere pe pod.

„Am avut zilele acestea o discuție cu constructorul și cu colegii de la Tehnic, în ceea ce privește recepția lucrărilor, pentru că, la momentul discuției noastre, astăzi (21 mai-n.r.), podul este finalizat într-o proporție de 99%. Mai departe, va trebui să plătim acea taxă de 0,6% către ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții-n.r.) și să primim avizul lor, se fac și testările între timp. T

ot ceea ce trebuie să fie făcut potrivit procedurilor legale, le vom face pe toate, vreau să avem siguranța că totul este în ordine! Și, ca orizont de așteptare, în funcție de cât de repede se mișcă și cei de la ISC, undeva în luna iunie vă asigur că vom putea circula pe podul de la Luțca”, a declarat Daniel Harpa, pentru “Mesagerul de Neamț”.

Pe lângă banii aruncați pe apa Siretului din reabilitarea făcută de mântuială, noul pod, cu tot cu partea de proiectare costă 33.742.218,08 de lei, potrivit informațiilor oficiale de la CJ Neamț. Până în luna mai, constructorul a primit plăți la zi în valoare de 21.899.327,08 de lei. Acești bani provin din două surse: de la bugetul de stat pe anii 2024 și 2025 o sumă de 9.465.000 lei, cea mai mare sumă fiind plătită din bugetul județului Neamț: 11.842.000 lei prin CJ.

“Greul plăților a căzut pe Consiliul Județean care a suportat cea mai mare sumă, însă acești bani sunt recuperabili. Avem hotărâre definitivă și irevocabilă prin care firma Darcons, chiar dacă este în insolvență, ne-am înscris la masa credală și urmează să ne plătească o anumită sumă, lunar, din prejudiciile create. Mai avem de primit o sumă de aproximativ 200.000 de lei, la fiecare trei luni, de la asigurarea podului și, bineînțeles, am făcut demersurile necesare la Curtea de Arbitraj pentru a recupera prejudiciile de la celelalte firme, pentru că nu a lucrat numai Darcons, au fost trei firme în contractul semnat în 2019”, a precizat Daniel Harpa.

Blestemul insolvențelor din vechiul contract

Potrivit unui document oficial al instituției, primit în exclusivitate de  “Mesagerul de Neamț”, “În conformitate cu clauza 15 din contractul de execuție, singura modalitate de constituire a garanției de bună execuție pentru acest contract încheiat potrivit HG nr. 1/2018 a fost un instrument bancar. Astfel, a fost înaintată către Consiliul Județean Neamț o garanție de bună execuție emisă de societatea de asigurare Certasig SA care asigura 10% din valoarea totală a contractului (pentru întreg proiectul cu 44 de drumuri și poduri nu numai pentru pod!-n.r.), respectiv suma de 22.210.201,30 lei”. La numai un an după emiterea acestei garanții, pe 1 iulie 2020, firma de asigurări Certasig a intrat în insolvență.

Și documentul citat, continuă: “Ca urmare a crizei pe piața asigurărilor și a falimentului acestei societăți a fost necesară garantarea cu un alt instrument, ulterior asocierea de firme care executau contractul au înaintat o poliță de garanție emisă de Wiz Cover IFN”. Numai că și aceasta din urmă s-a dovedit a fi la fel de serioasă, de vreme ce, în aprilie 2023, BNR lua decizia radierii Wiz Cover IFN din Registrul general al Instituțiilor Financiare Nebancare și, implic, interzicerea desfășurării activității de creditare. Pare un adevărat blestem ce urmărește firmele care sunt, într-un fel sau altul parte a acestui contract încheiat de Ionel Arsene.

Revenim la document: “Ca urmare a prăbușirii podului de la Luțca în data de 09.06.2022 și a modificării legislației privind garanțiile de bună execuție, Consiliul Județean Neamț a inițiat un act adițional la contractul de lucrări (nr. 11 din data de 25.07.2022) prin care a schimbat modalitatea de constituire a garanției de bună execuție, prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale (cu alte cuvinte CJ Neamț a oprit sumele necesare pentru constituirea garanției din plata facturilor-n.r.). În vederea recuperării pagubelor produse ca urmare a prăbușirii podului de la Luțca, s-au făcut numeroase demersuri juridice:

– Consiliul Județean Neamț este înscris la masa credală a SC Darcons SA, societate intrată în insolvență ulterior prăbușirii podului și care a executat lucrările (despre care surse apropiate patronului Romică Rotaru spun că de fapt a cerut insolvența tocmai în speranța că ar putea scăpa de plata prejudiciilor-n.r.). Suma cu care este înscrisă este de 9.079.399,58 lei, reprezentând sume achitate în cadrul contractului și valoarea de inventar a podului. Până acum a fost recuperată de la această firmă suma de 1.768.192,13 lei.

– Împotriva societății WIZ COVER IFN SA, emitentul scrisorii de garanție prin care se asigura garanția de bună execuție în acest contract de proiectare și execuție de lucrări a fost inițiată o acțiune pentru recuperarea pagubelor produse, tribunalul, prin hotărâre definitivă, obligând societatea de asigurări la plata sumei de 9.079.399,58 lei (aceeași ca și la cealaltă firmă falimentară Darcons-n.r.) către Consiliul Județean Neamț.

– S-au făcut demersuri pentru inițierea procedurilor de arbitraj conform prevederilor contractuale, județul Neamț solicitând asocierii de firme din contract paguba rezultată din prăbușirea podului și penalitățile aferente. Valoarea totală a acestora este de 17.354.990,68 de lei”.

Cadoul primit de la Ionel Arsene, ca un blestem pentru constructor

Ca să înțelegeți mai bine de ce acest contract a fost un blestem, pe de o parte pentru Consiliul Județean și județul Neamț în general, pe de altă parte pentru unele din firmele private implicate, dar și amploarea aranjamentelor ce se făceau de către și sub conducerea lui Ionel Arsene, trebuie să venim cu o serie de detalii.

Firma de construcții falimentară Darcons era patronată de Romică Rotaru – fost vicepreședinte al CJ Neamț din partea PSD în perioada 2006-2008 și tatăl lui Alexandru Rotaru, fost deputat PSD de Neamț în legislatura 2016-2020. Potrivit unor surse din partid, contractul a fost câștigat de fapt de către o altă firmă, însă Ionel Arsene i-ar fi cerut să facă un pas înapoi și să cedeze contractul firmei lui Rotaru. La nivel de discuții, contractul ar fi parte a înțelegerii ca Alexandru Rotaru să accepte ieșirea de pe lista de parlamentari cu fruntea sus.

Semnarea contractului în 2019 pentru pod pare să fi atras blestemul pentru Darcons. Firma și administratorul acesteia au fost condamnați pentru extragerea agregatelor minerale fără autorizație. Angajații societății au fost prinși cărând pietriș cu autocamioanele din albia râului Moldova, punând în pericol siguranța conductei de gaze de înaltă presiune a Transgaz.

În urma verificărilor, s-a constatat că nu era emis niciun aviz de specialitate pentru a se efectua lucrări în apropierea conductei de transport gaze naturale DN500. Transgaz a sesizat autoritățile, inclusiv Administrația Națională a Apelor Române și au avertizat că societatea Darcons „efectuează lucrări neautorizate în zona de siguranță a traversării aeriene peste râul Moldova a conductei F2 DN500 mm Secuieni-Gherăești, punând în pericol integritatea sistemului de transport al gazelor naturale”.

Câteva concluzii se pot deprinde din tabloul general al catastrofei de la Luțca. Cea mai importantă ar fi aceea că, așa cum s-a întâmplat în multe alte cazuri, atunci când politicul intervine, banii sunt direcționați spre satisfacerea unor interese personale și de grup, dar lucrurile se termină, de cele mai multe ori, cu o nenorocire. Și cu găuri consistente la buget.

Angela CROITORU