În ultimii trei ani, în județul Neamț au fost atrase fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta Educație, prin proiecte PNRAS în valoare totală de 53,5 milioane de lei. În primii doi ani au fost cheltuiți 32.965.561,61 lei din fondurile primite prin PNRAS, un procent de 62,95% execuție în primele două runde. Cel de-al treilea an se află în implementare în acest an școlar.
Impactul acestor proiecte, ce au ca rol reducerea absenteismului și a abandonului școlar, a fost reducerea ratei riscului de abandon de la 4,82% la 2,16% adică o scădere de 2,66 procente, potrivit informațiilor furnizate de Ana Socea, inspector general școlar adjunct al județului Neamț.
La începutul implementării acestor proiecte PNRAS, în septembrie 2022, “dintr-un număr de 6.638 de elevi înscriși în învățământul gimnazial, 320 se aflau în risc de mare sau mediu de abandon, acum dintr-un număr de 6.390 de elevi înscriși în învățământul gimnazial, doar 138 se mai află în risc de abandon”. Cu alte cuvinte pentru a-i convinge pe 182 de elevi să frecventeze cursurile, școlile, prin intermediul ISJ Neamț au cheltuit 32.965.561,61 lei, valoarea totală a execuției bugetare pe aceste proiecte până acum. Asta înseamnă, în medie, o cheltuială de 181.130 de lei de fiecare elev.
Proiectele implementate în cadrul PNRAS includ o gamă largă de activități, care acoperă atât dimensiunea educațională, cât și cea socială.
Să vedem cum și pe ce s-au cheltuit acești bani. După cum ne explică reprezentanta ISJ Neamț, Ana Socea, “Autonomia școlii în utilizarea resurselor este totală. Granturile sunt implementate direct de către unitățile de învățământ ținând cont doar de limitările legislative și de reglementările impuse de ghidurilor programelor.
Drept urmare, implementarea acestor proiecte reprezintă un autentic exercițiu de descentralizare a deciziilor”.
Banii au fost cheltuiți pentru următoarele tipuri de activități:
- Activități remediale pentru îmbunătățirea rezultatelor la disciplinele de bază ( în 2023 au fost efectuate 4.057 de ore remediale, iar în 2024 -5844 ore remediale)
- Programe de tip „Școală după școală”
- Sprijin psihopedagogic și consiliere pentru elevi și familiile lor
- Asigurarea mesei calde zilnice( în anul 2023- 855 de elevi, în 2024-2102), transportului sau rechizitelor școlare.
- Excursii și tabere educative, activități extracurriculare( 2023-1126 elevi, 2024- 3791)
- Dotarea școlilor cu echipamente IT, mobilier și materiale educaționale:
-75 de săli digitalizate partial, atât in mediu urban cât și în mediul rural, 33 de săli digitalizate complet
– 76 de săli modernizate
– 61 alte spații amenajate ( săli de lectură, săli pentru consiliere psihopedagogică)
- Cursuri de formare pentru cadrele didactice.
În concluzie, atragerea către școală a copiilor din medii defavorizate este costisitoare, dar rezultatele pozitive rămân și școlile ar trebui să facă eforturi pentru a continua implementarea acestui program.
Angela Croitoru
Sursă foto: Salvați copiii România
