Avariile de la rețelele de apă din zona Târgu-Neamț au devenit, în ultimii ani, o problemă majoră pentru cetățeni și administrațiile locale, mai ales în perioadele de secetă. Nu de puține ori, în special în ani electorali, lipsa apei a fost transformată într-un subiect de campanie și de propagandă politică. Dar câți dintre cei care vorbesc despre problemă au fost cu adevărat pe teren, să vadă realitatea și să-i asculte pe oamenii care muncesc zi de zi la remedierea avariilor? Pentru a înțelege situația de la fața locului, am mers împreună cu echipa de intervenție Apa Serv Zona Nord Târgu-Neamț într-un reportaj de zi pe traseul conductei de la stația de captare Preutești (Timișești).
„Avem între 15 și 20 de avarii pe săptămână”
Săptămâna trecută, doar într-o singură zi, pe conducta de 13,7 kilometri care leagă Preuteștiul de Târgu-Neamț s-au înregistrat 10 avarii. La intervenții au fost mobilizate și echipe din zona Sud-Piatra-Neamț, în sprijinul colegilor lor. Pe o vreme rece, cu vânt și ploaie, ne întâlnim la punctul zero cu inginerul Iulian Roman, coordonatorul echipei. Stația de la Preutești asigură aproximativ 52% din necesarul de apă pentru Târgu-Neamț și pentru comunele Răucești, Agapia, Bălțătești și Grumăzești.
„Prima avarie la această conductă a apărut acum 18 ani. De atunci, am avut cel puțin 1.300 de intervenții. Lucrăm indiferent de vreme, și ziua, și noaptea, chiar și la minus 20 de grade. În ultimele luni, avem o medie de 15-20 de avarii săptămânal”, ne spune inginerul Roman.
Muncă grea, în teren
Pe drumul către zonele afectate, se văd urmele săpăturilor și mici bălți lăsate de apa pierdută din conductă. Ajungem la primele avarii de pe raza comunei Răucești. Utilaje de mare tonaj, buldoexcavatoare și muncitori care lucrează continuu pentru a repara fisurile. La câteva sute de metri distanță, o altă echipă sapă cu grijă în jurul conductei, pregătind locul pentru sudură. Procedura e complexă: după excavare, se opresc pompele, iar la fiecare gaură se montează un cep de lemn pentru a reduce pierderea de apă, ținând cont că în conductă se află aproximativ 5.000 de metri cubi. Ulterior, zona se acoperă cu un capac metalic sudat, apoi cu pământ sau balast, în funcție de teren.
„De anul trecut și până acum am reușit să înlocuim aproximativ 450 de metri de țeavă”, adaugă ininerul Roman.
Despre stația de captare Preutești
Stația de captare a fost pusă în funcțiune în 1994. Este compusă dintr-un dren de tuburi din beton armat cu diametrul de 1.000 mm, amplasat la 6-8 metri adâncime pe o lungime de 1,8 km, de-a lungul râului Moldova. În aval, se află un puț colector de 6 metri diametru, echipat cu 3 electropompe, fiecare cu un debit de 90 mc/oră. Conducta de aducțiune până la rezervorul din zona Batalion (Târgu-Neamț) are 13,7 km și o capacitate de 5.000 mc. În final, realitatea din teren vorbește de la sine: echipele de la Apa Serv muncesc neîntrerupt pentru ca robinetul să nu se oprească. Problema avariilor rămâne însă una de fond, o infrastructură veche, care are nevoie de investiții serioase.
Comunele din zona Târgu-Neamț caută soluții proprii pentru alimentarea cu apă
Un aspect deloc de neglijat, semnalat și de inginerul Iulian Roman, este necesitatea ca administrațiile publice locale să ia în calcul realizarea unor surse proprii de apă. În prezent, 5 comune din zona Târgu-Neamț – Pipirig, Urecheni, Păstrăveni, Țibucani și Brusturi – dispun deja de captări proprii, iar Primăria Răucești a demarat procedurile pentru realizarea unei astfel de surse. De cealaltă parte, Consiliul Județean Neamț, prin Compania Județeană Apa Serv, are în derulare un proiect major pentru suplimentarea debitului de apă potabilă în zona de nord a județului. Este vorba despre investiția „Aducțiune Preutești-Târgu-Neamț”, depusă la Compania Națională de Investiții (CNI), cu o valoare totală de 38,7 milioane lei (38,34 milioane lei finanțare prin CNI și 0,39 milioane lei contribuția Consiliului Județean). Proiectul, care vizează stația de captare de la Preutești, se află în prezent în procedură de achiziție la Compania Națională de Investiții, fiind menționat și în cel mai recent raport de activitate al președintelui CJ Neamț, Daniel Harpa.