Programul cunoscut drept ”Cornul și laptele” (2002), la care între timp s-a mai adăugat și ”mărul” – prin programe subsecvente apărute în anii următori, cel puțin declarativ pentru sănătatea copiilor, toate reunite sub denumirea de ”Programul pentru școlile din România”, are scopul de a oferi copiilor, începând de la grupele de grădiniță până la adolescenții de clasa a VIII-a, un pachețel minimal în timpul cursurilor. Ceea ce presupune că, începând din prima zi de școală, până la intrarea în vacanță, acești copii ar trebui să primească, în pauza mare, aceste produse. Doar că, de la intenție până la punerea în operă a unor prevederi legale, în România birocratică se pierde noțiunea timpului. În cazul acestui pachețel – așteptat de mulți dintre copiii din familii cu venituri mici (unul din 3 copii la nivel național, potrivit organizației ”Salvați copiii”), care, altfel, chiar nu-și permit un covrig la școală! – de la legislație până la furnizarea către beneficiari, copii, lucrurile se complică și întârzierile se propagă pe principiul bulgărelui de zăpadă!

Cum funcționează programul pe verticală și pe orizontală

Întârzierile încep să apară de sus în jos, de la legiuitor – Guvernul României care întârzie aproape an de an cu emiterea hotărârii de guvern prin care se stabilesc sumele ce se alocă, până la administrațiile publice locale. Primăriile, prin consiliile locale ale celor 83 de localități nemțene, au obligația să se exprime, prin hotărâri, dacă se implică sau nu în achiziția cornului cu lapte sau a mărului cu biscuiți.

De ani de zile, în Neamț, niciun consiliu local NU își mai asumă achiziții și contracte de livrări pe acest program. Din simplul motiv că este mai ușor să nu-ți asumi și să lași altcuiva răspunderea de a încheia contractele. Programul este realizat exclusiv prin Consiliul Județean (CJ) Neamț, care a dat hotărârea referitoare la produsele ce se vor distribui copiilor, pentru acest an școlar, pe finalul lunii octombrie.

Dar, are și APIA partea ei de documentație cu merele, care se realizează cu sprijinul școlilor. Mai exact: directorii de școli (inclusiv pentru preșcolarii de la grădinițele subordonate) raportează către APIA numărul de elevi care ar urma să primească merele. Și asta se întâmplă la fiecare început de an școlar, un copil-un măr! Se transferă un copil de la o școală la alta, mărul destinat lui trebuie să-l urmeze în noua unitate de învățământ.

Când vor primi copiii din Neamț pachețelul?

Anul acesta, în Neamț, orizontul de așteptare este undeva pe la mijlocul lunii noiembrie, în cele mai optimiste scenarii, dar, oficial, nimeni nu-și asumă să specifice termene clare!

”Abia ne-au întrebat de la APIA, numărul de elevi. Deci, mai durează, cel puțin o lună, până fac licitațiile, contractele ș.a.m.d… Dacă vorbiți, cumva la APIA, ne întreabă părinții de ani de zile: de ce se dau cele mai proaste calitativ mere, acelea golden și nu se dau din cele roșii, Bot de iepure, care sunt mai sănătoase și mai pline de minerale și vitamine? Nu știm ce să le răspundem, nu depinde de noi acest program! Noi doar distribuim copiilor ce primim și când primim!”, ne-a spus un director de școală gimnazială din Piatra-Neamț, sub protecția anonimatului.

De ce anonim? Ca să …”nu deranjez autoritățile administrative județene și locale, pe urmă tot noi avem probleme! Noi suntem deschiși la presă, colaborăm bine și cu administrația, ne ferim de probleme și interpretări”.

La CJ Neamț, până acest moment, în ședința de la finalul lunii octombrie, a fost aprobată suma pe județ și produsele ce vor fi distribuite, aceleași ca în ultimii ani: cornul și laptele de luni până miercuri, inclusiv, iar joia și vinerea – biscuiți sau covrigi, lapte și un măr.

Cine plătește pentru acest pachețel

Programul este pus în aplicare de 3 ministere: Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Educației Naționale și Sănătății, cu bani alocați din două surse: Uniunea Europeană și bugetul de stat.

Guvernul României a stabilit bugetul pentru implementarea ”Programului pentru şcoli al României”, în perioada 2023-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2023, precum şi prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2025 care a stabilit bugetul pentru anul şcolar 2025/2026.
Pentru acest an școlar, bugetul total, la nivel național, al programului este de 798,1 milioane lei (160,4 milioane euro), în creștere cu 4,75% față de anul precedent (motivat de actualizarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% și de alte aspecte financiare). Stabilit în ședința de guvern din 6 septembrie, cu două zile înainte de a începe școala!

Din această sumă:

* 86,9 milioane lei (17,4 milioane euro) provin din fonduri europene;
* 711,2 milioane lei (143 milioane euro) sunt alocate din bugetul național.
Fondurile ar trebui să asigure distribuirea zilnică a produselor alimentare pentru 1.850.683 de preșcolari și elevi, pe numărul de zile stabilit în funcție de structura modulară a anului școlar (prin Ordinul ministrului educației nr. 3463/2025).

Banii se împart astfel:

106,6 milioane lei pentru fructe și legume + 37 milioane lei pentru măsurile educative aferente;
375,6 milioane lei pentru lapte și produse lactate + 37 milioane lei pentru măsurile educative aferente;
241,9 milioane lei pentru produse de panificație.

De asemenea, au fost actualizate valorile zilnice pentru porțiile distribuite:

fructe și legume: de la 0,70 lei la 0,80 lei /1 buc măr (plus 10 bani);
lapte și produse lactate: de la 1,11 lei la 1,18 lei / 125 ml (plus 0,07 bani);
produse de panificație: de la 0,65 lei la 0,76 lei /60 grame (plus 0,11 bani).

18.775.000 lei în Neamț

Județului Neamț i-a fost alocată suma totală de 18.775.000 de lei pentru acordarea, săptămânală, a celor 5 porții de produse de panificație, 3 porții de lapte/produse lactate și două porții de fructe (mere), pe parcursul întregului an școlar 2025/2026, potrivit raportului de specialitate din spatele proiectului aprobat în ședința ordinară a CJ Neamț din 28 octombrie.

Așadar, la distanță de 8 (opt) săptămâni de la începutul anului școlar (8 septembrie 2025), consilierii județeni abia au aprobat finanțarea acestor pachete și conținutul lor.

Explicația?

”Hotărârea Guvernului nr. 775/2025 privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2023 – 2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2023, pentru anul şcolar 2025 – 2026, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2023 a fost publicată în M. Of. în data de 25.09.2025;

– Prin adresa nr. 51/55292 din 29.09.2025, am solicitat tuturor UAT -urilor din județ transmiterea hotărârilor privind asumarea/neasumarea derulării Programului la nivel local în anul școlar 2025/2026, cu respectarea termenelor prevăzute de actul normativ menționat: 15 zile lucrătoare de la data aprobării bugetului cu această destinație pentru adoptarea hotărârilor și încă 5 zile pentru comunicarea acestora la consiliile județene”, se precizează într-un material informativ al CJ Neamț.

Ca să meargă lucrurile mai repede, ”Pentru implementarea Programului pentru școli al României în instituțiile școlare din Județul Neamț în anii școlari 2023/2024, 2024/2025 și 2025/2026, Consiliul Judeţean Neamț a încheiat acorduri-cadru pentru furnizarea laptelui, produselor lactate, produselor de panificație și merelor”, informează instituția.

Furnizorii sunt mereu aceeași

Sub pretextul că se urgentează toată procedura pentru ca produsele să ajungă mai repede în școli, din 2023, în primăvara căruia coincidența face că fostul președinte al CJ Neamț, Ionel Arsene, fugea în Bari pentru a scăpa de o condamnare penală și la cârma instituției județene ajungea vicepreședintele (fost ALDE, actual PSD) Ion Asaftei, prietenul și admiratorul fugarului din zona Târgu-Neamț, au fost încheiate contractele-cadru în județ pentru anii 2023/2024, 2024/2025 și 2025/2026.

Contractele cadru au fost încheiate în 2023, în baza HG nr. 652 /2023. Ceea ce înseamnă că, la nivel național s-a procedat așa, pe decizie semnată de fostul premier Marcel Ciolacu. Cu alte cuvinte s-a legiferat faptul că numai anumite firme vor furniza aceste produse, cele agreate prin aceste contracte-cadru.

Iar CJ Neamț confirmă: ”Furnizorii produselor sunt:

– Pentru lapte și produse lactate:

S.C .CIBIBON SRL Piatra Neamț (lotul III, zona 1)

S.C. ELLMAR COM SRL Tg. Neamț (lotul IV, zona 2)

– Pentru produse de panificație:

SC CIBIBON SRL Piatra Neamț (lotul I, zona 1)

SC PANAMAROM SRL Tg. Neamț (lotul II, zona 2)

– Pentru mere:

I.I. AMARIEI G. PETRU – loc. Horodniceni, Jud. Suceava (lotul V, zona 1 + zona 2)”.

Contractele pentru produsele de panificație au o valoare de 5.691.000 de lei, bani împărțiți între firmele Cibibon Piatra-Neamț și Panamaron Târgu-Neamț, potrivit informațiilor din documentația la proiectul votat la finele lunii octombrie.

Cele două firme care livrează lactatele sunt: aceeași firmă Cibibon care se ocupă și de o parte din cornuri și o altă firmă din Târgu-Neamț – Ellmar Com. Acestea împart suma de 8.835.000 de lei, sumă deloc neglijabilă! În timp ce Întreprinderea Individuală de la Horodniceni, Suceava, Petru G. Amarinei, are un contract garantat de 2.507.000 lei pentru a livra câte un măr, fiecărui preșcolar și elev din primar și gimnaziu, joia și vinerea, în școlile din Neamț.

De remarcat, că același Petru G. Amarinei din Horodniceni, livrează mere în școli din Bacău, Constanța, dar și în spitale, unități militare, Penitenciarul Galați etc, potrivit unor licitații de pe site-ul SEAP. Oficiul Concurenței din Bacău i-a și cercetat activitatea din punct de vedere concurențial, în anii din urmă, existând suspiciunea unor înțelegeri între mai mulți producători care livrau mere CJ Bacău pentru unitățile de învățământ. Concluzia a fost, în final, că nu încalcă legislația din acest punct de vedere, al concurenței corecte la licitațiile de atribuire a contractelor pentru mărul din școlile băcăuane.

Periodic și Oficiul pentru Protecția Consumatorilor (OPC) mai verifică gramajul, modul de depozitare și alte aspecte legate de acest program, direct în școli, dar și la distribuitori. Că nu prea mai comunică OPC Neamț despre aceste controale, este o altă discuție.

Matematică: de peste 55 de zile copiii așteaptă!

Să recapitulăm: după 18 zile de la începerea anului școlar, Guvernul aprobă, în ședința din 25 septembrie 2025, hotărârea cu sumele ce se alocă, HG fără de care nu mișcă nimic în teritoriu pe acest program. Patru zile mai târziu este publicată în ”Monitorul Oficial”, deci, devine aplicabilă.

La 33 de zile după intrarea în vigoare a HG-ului, pe 28 octombrie 2025 și la 55 de zile de la începerea noului an școlar, CJ Neamț reușește să strângă suficiente hotărâri ale consiliilor locale privind neasumarea derulării acestor achiziții pe produsele alimentare din program, din cele 83 de localități nemțene, pentru a da hotărârea de consiliu județean privind aprobarea continuării programului, a produselor ce se acordă, cu sumele aferente.

”Totodată, conform prevederilor legale, am solicitat Comisiei constituită la nivel județean avizul privind menținerea listei produselor și graficului de distribuție și aprobarea măsurilor educative care însoțesc distribuția de fructe, respectiv distribuția de lapte și produse lactate pentru acest an școlar. Încheierea contractelor subsecvente la nivel județean se poate face doar după adoptarea și comunicarea de către toate UAT-urile (Unitățile Administrativ Teritoriale – n.r.) din județ a hotărârilor privind asumarea/neasumarea derulării Programului pentru școli la nivel local și adoptarea Hotărârii Consiliului Județean privind aprobarea listei produselor care vor fi distribuite și a măsurilor educative aferente pentru anul școlar 2025/2026”, ni se indică într-o informare a instituției județene.

În anul școlar trecut, lucrurile au început în 21 august 2024, cu aprobarea sumei la nivel național, dar s-au tărăgănat în continuare, cu scoaterea HCL-urilor din toate cele 83 de localități nemțene, încheierea contractelor, APIA s-a pus pe numărat copii din școli și grădinițe, de mai multe ori, pentru mere… Și pachetele au ajuns tot la 2-3 luni de la începerea școlii la copii.

Dacă derulăm, vom vedea că, în cei 23 de ani de când a apărut acest program, s-a manifestat o adevărată tradiție a tărăgănării! Atât pe verticală, cât și pe orizontală, la nivel național și în județ!

Cine așteaptă acest pachețel: un copil din trei!

Mai mult de un copil din trei din România trăiește în sărăcie: procentul crește dramatic și ajunge la 75,8% pentru cei ai căror părinți au un nivel scăzut de educație potrivit Raportului internațional: ”De ce investiția în copii este necesară și reprezintă cea mai inteligentă opțiune economică”, realizat de Organizația ”Salvați copiii” România.

* ”33,8% dintre copiii români, adică 1,255 milioane de copii, erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%.

* România se plasează pe locul trei în topul UE al celei mai mari rate de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%); la polul opus se află Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%).

* Între 2019 și 2024, în loc să asistăm la scăderea acestui fenomen, am observat că numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000 – echivalentul unei medii zilnice de 244.

* Adulții care și-au petrecut copilăria în sărăcie au șanse mai mici de a participa pe piața muncii, câștigă cu circa 20% mai puțin și au o stare de sănătate mai proastă, echivalentul pierderii anuale a două săptămâni din speranța de viață”.

Bruxelles, 14 octombrie 2025: ”Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Vulnerabilitățile structurale generează inechitate crescută – copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7%, iar situația copiilor ai căror părinți au un nivel scăzut de educație este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare.

La nivelul Uniunii Europene, aproape 1 din 4 copii din Uniune – 19,5 milioane în total – continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, arată datele celui mai recent raport lansat de Save the Children. La nivelul UE, România se plasează pe locul trei în topul celei mai mari rate de sărăcie în rândul copiilor, după Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%).

Cel mai mic risc de sărăcie și excluziune socială îl înregistrează copiii din Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%) și Cehia (15,4%), potrivit Eurostat pentru 2024”, arată documentul citat.

Interesantă este și informația despre un program conex: ”În fiecare săptămână în care nu oferă masă caldă, Guvernul României economisește la buget 10 milioane de lei”, titra publicația online Europa Liberă, cu referire la programul Masă caldă în anul 2024/2025, destinat copiilor flămânzi ai României.

Angela CROITORU

Material publicat în ediția tipărită din Mesagerul de Neamț de joi, 7 noiembrie